Curtea de Apel București a decis luni, 13 iulie 2026, ca Viorel Pașca, patronul azilelor ilegale din Bihor, să scape de măsura controlului judiciar. Decizia instanței vine după ce, pe 2 iulie, Tribunalul București plasase familia Pașca sub această măsură preventivă, respingând cererea DIICOT de arestare preventivă.
Cum a motivat instanța decizia
În motivarea deciziei, magistrații Curții de Apel au constatat că probele administrate în cauză nu justifică menținerea măsurii controlului judiciar pentru Viorel Pașca și membrii familiei sale. Instanța a avut în vedere următoarele aspecte:
Perioada lungă de timp: Activitatea presupus infracțională s-a desfășurat în perioada 2020-2025, iar din momentul constituirii grupului și până în prezent au trecut mai mulți ani;
Lipsa riscului de fugă: Inculpații nu au încercat să fugă sau să se sustragă urmăririi penale în tot acest timp;
Cooperarea cu ancheta: Viorel Pașca și membrii familiei sale au respectat măsurile preventive anterioare.
Acuzațiile aduse de DIICOT
Procurorii DIICOT îl acuză pe Viorel Pașca de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Ancheta a demarat după ce, în iulie 2025, Ministerul Muncii a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, în urma unor controale la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor. Investigarea a relevat că Pașca ar fi exploatat sute de bătrâni în centre fără autorizații din județul Bihor.
Principalele acuzații includ:
Funcționarea azilelor fără autorizație legală;
Nerespectarea normelor sanitare și de igienă;
Obligarea bătrânilor să își cedeze pensiile în schimbul cazării;
Condiții precare de cazare pentru persoanele vulnerabile;
Lipsa accesului adecvat la îngrijire medicală.
Reacția lui Viorel Pașca
După aflarea deciziei, Viorel Pașca a declarat pentru presă: 'Socotesc că instanța a avut coloană vertebrală și a privit limpede la ceea ce se întâmplă cu adevărat. Nu am fugit niciodată, nu am ascuns nimic. Oamenii pe care i-am găzduit aveau un acoperiș deasupra capului, hrană și îngrijire medicală. Nu mi-am propus niciodată să deschid un azil comercial, ci doar să ofer ajutor celor rămași pe drumuri”, a spus el pentru Antena 3 CNN.
Ce prevedea controlul judiciar
Măsura controlului judiciar impusă inițial de Tribunalul București includea obligații stricte pentru Viorel Pașca:
Interdicția de a părăsi țara;
Obligația de a se prezenta periodic la poliție;
Interdicția de a comunica cu anumiți martori;
Interdicția de a comunica cu fiii săi, care sunt și ei vizați în dosar.
Odată cu ridicarea măsurii, toate aceste restricții încetează.
Situația actuală și consecințe
Potrivit anchetatorilor, azilele conduse de Pașca funcționau fără autorizație și fără respectarea normelor sanitare. Bătrânii găzduiți ar fi fost obligați să își cedeze pensiile în schimbul cazării și îngrijirii. Unii dintre ei ar fi fost ținuți în condiții precare, fără acces adecvat la îngrijire medicală. DIICOT a anunțat că va contesta decizia Curții de Apel, solicitând din nou arestarea preventivă a inculpaților.
În urma controalelor efectuate de autorități, majoritatea persoanelor găzduite în azilele lui Viorel Pașca au fost relocate în centre autorizate sau preluate de familii. Un bărbat relocat dintr-un azil condus de Pașca a decedat ulterior, cauza morții fiind încă investigată. Cazul a stârnit un amplu scandal public, punând în discuție modul în care statul român supraveghează centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice și vulnerabile.
Reacții publice și politice
Cazul Viorel Pașca a generat reacții intense în spațiul public. Mai multe organizații neguvernamentale care apără drepturile persoanelor vârstnice au cerut autorităților să întreprindă controale amănunțite la toate centrele de îngrijire din țară. De asemenea, s-au făcut apeluri pentru modificarea legislației în domeniu, astfel încât autorizațiile de funcționare să fie acordate cu mai mare rigoare și controalele periodice să fie efectuate de personal specializat.
Consecințe pentru sistemul de asistență socială
Scandalul azilelor ilegale din Bihor a expus vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România. Experiența arată că multe centre funcționează fără autorizație și fără a fi supravegheate corespunzător. Sute de bătrâni ajung în astfel de locuri din cauza sărăciei sau a lipsei de sprijin familial, iar statul nu reușește să ofere alternative viabile. Cazul Pașca ar putea fi un catalizator pentru reforme în acest domeniu, presupunând că autoritățile vor trage învățămintele necesare.
