Viorel Pașca, patronul azilelor de bătrâni din Bihor aflate în centrul unui scandal național, a scăpat de arest și de controlul judiciar în dosarul deschis de DIICOT. După ce instanța a decis ridicarea măsurilor preventive, Pașca a lansat un apel emoționant către autorități, cerând să-și primească încă o dată bătrânii în aziluri și să le permită acestora să vină „acasă”.
Decizia instanței
Curtea de Apel a decis luni ridicarea măsurii controlului judiciar pentru Viorel Pașca, soția sa și alți patru inculpați din dosarul azilelor neautorizate din Bihor. Decizia a venit după ce procurorii DIICOT solicitaseră arestarea preventivă, instanța optând însă pentru o soluție mai blândă.
„Socotesc că instanța a avut coloană vertebrală”, a declarat Viorel Pașca la ieșirea din sala de judecată, referindu-se la decizia magistraților. Totuși, instanța a dispus ca cei șase inculpați să plătească cheltuielile de judecată, stabilite la sume semnificative.
Procurorii DIICOT au anunțat că vor contesta decizia Curții de Apel, solicitând din nou arestarea preventivă a inculpaților. Anchetatorii susțin că există riscul ca aceștia să împiedice ancheta sau să încerce să influențeze martorii.
Apelul către autoritți
Imediat după ce a scăpat de controlul judiciar, Viorel Pașca a lansat un mesaj public prin care le cere instituțiilor statului să permită bătrânilor cazați anterior în azilurile sale să se întoarcă „acasă”. „Unde să meargă?”, a întrebat retoric Pașca, sugeră că acei seniori nu au alte alternative de îngrijire.
Patronul azilurilor susține că dorește să intre în legalitate și să continue să găzduiască bătrâni și oameni fără adăpost. El pretinde că a făcut demersuri pentru autorizarea centrelor, dar că birocrația și lipsa de sprijin din partea autorităților locale au întârziat procesul.
„Acei oameni m-au căutat pe mine pentru că nu aveau unde merge. Le-am oferit un acoperiș deasupra capului, hrană și îngrijire. Acum unde să se ducă?” – a declarat Pașca pentru presă.
Acuzațiile aduse de procurori
Potrivit anchetatorilor DIICOT, azilele conduse de Viorel Pașca funcționau fără autorizație și fără respectarea normelor sanitare. Bătrânii găzduiți ar fi fost obligați să-și cedeze pensiile în schimbul cazării și îngrijirii, unii dintre ei fiind ținuți în condiții precare, fără acces adecvat la îngrijire medicală.
Procurorii susțin că Pașca și familia sa ar fi exploatat mii de persoane vulnerabile, obținând beneficii financiare substanțiale din pensiile acestora. Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la milioane de lei.
În urma perchezițiilor efectuate, autoritățile au descoperit că unii bătrâni erau cazați în condiții improprii, fără apă caldă sau încălzire adecvată, și fără supraveghere medicală permanentă.
Situația bătrânilor afectați
În urma descinderilor, mulți dintre bătrânii cazați în azilurile lui Pașca au fost preluați de autoritățile locale și distribuiți la alte centre autorizate sau la rude. Însă, unii dintre ei nu au avut unde merge și au ajuns pe străzi.
Consiliul Județean Bihor și primăriile locale fac eforturi pentru a găsi soluții de cazare pentru persoanele vulnerabile, dar capacitatea centrelor autorizate este limitată. Mulți bătrâni depind de sistemul de asistență socială, care funcționează la capacitate maximă.
Cazul Viorel Pașca a scos la iveală probleme sistemice în domeniul asistenței sociale din România: lipsa centrelor autorizate, birocrația în autorizare, și nevoia disperată de îngrijire a unei populații învărstă tot mai mari.
Deocamdată, Viorel Pașca este liber, și dosarul său se află în faza de urmărire penală. Instanța va trebui să stabilească în final dacă acuzațiile aduse sunt fondate și dacă patronul azilurilor a comis infracțiunile de care este acuzat.
Comunitatea locală din Dumbrava, localitatea unde se află azilurile, este profund divizată de acest caz. Unii locuitori îl susțin pe Pașca, considerând că a oferit un serviciu necesar pentru oameni abandonați de sistem, în timp ce alții condamnă condițiile precare în care erau ținuți bătrânii.
Experții în drepturile omului atrag atenția că acest caz nu trebuie politizat și că justiția trebuie să își urmeze cursul. Indiferent de verdictul final, este clar că România are nevoie urgentă de mai multe centre de îngrijire autorizate și de mecanisme de protecție pentru persoanele vulnerabile.
