La 11 ani de la incendiul din clubul Colectiv, România are reguli de transfer în străinătate pentru pacienții cu arsuri grave, dar încă așteaptă finalizarea celor trei centre specializate aflate în construcție. Comemorarea din 30 octombrie readuce în discuție atât siguranța spațiilor publice, cât și capacitatea spitalelor de a trata marile arsuri.
Tragedia din 2015 a fost urmată de schimbări legislative, proteste, anchete și procese. Familiile victimelor și supraviețuitorii continuă însă să reclame întârzieri în infrastructura medicală și lipsa unor răspunsuri privind îngrijirea răniților după incendiu.
Incendiul și bilanțul victimelor
În seara de 30 octombrie 2015, efectele pirotehnice folosite în timpul unui concert au aprins materialul fonoabsorbant din club. Focul s-a extins rapid, iar evacuarea prin ieșirea disponibilă a devenit extrem de dificilă.
În prima noapte au murit 27 de persoane. Bilanțul deceselor provocate de incendiu și de complicațiile medicale ulterioare a ajuns la 64. Asociația victimelor îl include ca a 65-a victimă pe un supraviețuitor decedat în 2017.
Mulți dintre răniți au avut arsuri extinse, leziuni ale căilor respiratorii și intoxicații cu fum. O parte au fost transferați în spitale din străinătate, pe fondul întrebărilor privind capacitatea unităților românești de a asigura îngrijirea necesară.
Autorizațiile nu înlocuiesc siguranța efectivă
După tragedie, controalele în localuri, sancțiunile și cerințele privind securitatea la incendiu au intrat în centrul dezbaterii publice. Au fost adoptate măsuri privind autorizarea și funcționarea spațiilor deschise publicului.
La comemorarea din 2026, platforma Corupția Ucide critică însă existența spațiilor care funcționează cu avertismentul că nu au autorizație de securitate la incendiu. Organizația consideră că simpla informare a celor care intră nu poate transfera asupra lor responsabilitatea pentru siguranță.
„Obligaţia de a proteja oamenii nu poate fi redusă la o hârtie pusă în geam”, transmit reprezentanții platformei. Critica vizează distanța dintre o formalitate afișată și protecția reală a persoanelor aflate într-o clădire.
Trei centre pentru mari arși, încă nefinalizate
Cele trei centre pentru tratarea pacienților cu arsuri grave sunt încă în construcție. Informațiile prezentate la această comemorare indică anul 2027 drept posibil moment al intrării lor în funcțiune, nu drept servicii deja disponibile pacienților.
Asociația Colectiv GTG 3010 a transmis un mesaj critic privind lipsa spitalelor necesare. Eugen Iancu, tatăl unei victime, a reproșat autorităților atât situația infrastructurii, cât și lipsa progreselor în clarificarea deceselor produse după incendiu.
Între timp, pacienții români au continuat să fie tratați peste hotare. Datele CNAS pentru perioada 2021–2025 arată că 89 de persoane au beneficiat de tratament planificat pentru arsuri în străinătate, prin formularele S2/E112.
Această centralizare nu reprezintă totalul tuturor transferurilor de urgență. Ea privește o anumită modalitate de acces la tratament, iar datele aferente anului 2026 nu erau încă disponibile în raportarea anuală respectivă.
Cum funcționează transferurile în străinătate
CNAS indică Ordinul ministrului Sănătății nr. 2063/2020 pentru transferurile pacienților cu arsuri severe. Actul reglementează constituirea comisiilor care analizează solicitările de transfer pentru tratament în afara țării.
Departamentul pentru Situații de Urgență are atribuții în organizarea acestor transferuri. Pot fi transferate atât persoane asigurate în sistemul românesc de sănătate, cât și persoane neasigurate, potrivit explicațiilor transmise de CNAS.
Formularul S2 are un domeniu mai restrâns: este destinat persoanelor asigurate și nu acoperă toate costurile asociate tratamentului. Sunt excluse transportul către țara în care se face tratamentul, inclusiv transportul aeromedical, cazarea și eventualele coplăți stabilite în statul respectiv.
Diferența dintre transferul medical și decontarea prin S2 este importantă pentru citirea cifrelor publice. Numărul formularelor acordate nu poate fi folosit automat drept număr al tuturor pacienților evacuați medical din România.
Infecțiile și răspunderea pentru îngrijirea răniților
După Colectiv, infecțiile asociate asistenței medicale au devenit o temă majoră. Scandalul dezinfectanților diluați, izbucnit în 2016, a accentuat îngrijorările privind controlul produselor biocide și condițiile de îngrijire din spitale.
Dosarul medical, cunoscut drept „Colectiv 2”, a fost clasat de două ori. În 2025, instanța a retrimis cauza la procurori, constatând inclusiv lipsa analizei efectelor infecțiilor nosocomiale asupra pacienților. În 2026, cercetările nu erau finalizate.
Dosarul principal privind incendiul a avut o hotărâre definitivă în 2022. Separat, condamnarea lui Cristian Popescu Piedone a fost urmată de achitarea definitivă din 2023. Aceste evoluții nu încheie întrebările familiilor despre gestionarea medicală a tragediei.
La 11 ani distanță, existența unei proceduri de transfer constituie o schimbare concretă. Centrele încă nefinalizate și ancheta medicală rămasă deschisă arată însă că problema îngrijirii marilor arși și clarificarea responsabilităților nu sunt capitole închise.
Surse: Antena 3 CNN, Știripesurse.
