Ritmul de creştere al creditării private totale s-a mai revigorat în 2019, iar românii au continuat să se orienteze şi spre credite cu dobânzi fixe. După primele 11 luni, creditarea privată înregistra o creştere medie de 7,7%, până la un sold de aproape 270 mld. lei, peste avansul din aceeaşi perioadă a anului 2018.
Creditul privat total a început anul 2019 cu o creştere anuală surprinzătoare de 8,4%, pentru ca la finalul lunii februarie ritmul anual să încetinească uşor, la 8%, iar în martie să coboare până la 7,7%, pas de creştere care s-a menţinut şi în aprilie şi mai. Ulterior, viteza creditării s-a mai temperat, coborând în luna iunie la 7,1%.
După primele 9 luni din 2019, creditarea creştea cu un ritm mediu de 7,7%, iar după 10 luni creşterea medie a creditului privat a fost de aproape 7,8%, peste ritmul din aceeaşi perioadă din 2018, de circa 6,5%. Creditarea în lei a crescut în 10 luni din 2019 cu 10,7%, iar avansul creditelor în valută a fost de 2,4%.
Luna noiembrie a adus o temperare a creşterii creditării private, la 7,2%, faţă de aceeaşi lună din 2018, soldul total ajungând la 268 mld lei. Ascensiunea a fost susţinută de avansul de 9,7% al împrumuturilor în lei, în timp ce creditele în valută cresc domol, cu 2,4%, conform celor mai recente date ale BNR. După primele 11 luni, creditarea privată înregistra o creştere medie de 7,7%.
Românii au continuat în 2019 să se orienteze şi spre credite cu dobânzi fixe. Ponderea creditelor noi cu dobânzi fixe a depăşit 25% în cazul împrumuturilor ipotecare şi s-a îndreptat spre 80% la creditele de consum, potrivit BNR. Românii au început din a doua parte a anului 2017 să se orienteze mai mult către creditele cu dobândă fixă şi au continuat şi în 2018 şi în 2019.
Din 2019, BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei, după modelul aplicat înainte de 2007, când România nu era în Uniunea Europeană. Practic, încă de la începutul anului au început să se aplice noile reguli privind restricţionarea creditării populaţiei prin limitarea gradului de îndatorare în cazul creditelor de consum şi ipotecare, după ce decizia a fost adoptată de Consiliul de Administraţie al BNR în toamna anului 2018.
BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei la un nivel mai scăzut. În cazul împrumuturilor în lei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la 40% din venitul net, în timp ce pentru creditele în valută este de 20%, atât pentru împrumuturile ipotecare, cât şi pentru cele de consum. Însă, pentru fiecare bancă, un procent de 15% din totalul creditelor se poate excepta de la această limitare, în anumite condiţii.
În urma aplicării acestei limitării, gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare importantă. Astfel, gradul de îndatorare median pentru creditele noi, acordate în perioada martie-septembrie 2019, a fost de 36%, în scădere cu 9 puncte procentuale faţă de situaţia din 2018, potrivit BNR.
Comparativ cu anul precedent, proporţia creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de îndatorare peste 45% a scăzut de la 49% la 13% în perioada martie-septembrie 2019, arată zf.
Vezi și
Ordonanță de Urgență cu dedicație pentru SRI: Școala de spioni, la secret! Guvernul Orban a bătut palma cu Eduard Hellvig
Apel urgent către Guvernul Orban: Va intra în vigoare la 31 decembrie 2019 și va provoca un blocaj total în întreg sectorul
Polițiștii n-au scăpat! Proiect demarat în procedură de urgență împotriva lor
Stop la credite pentru români!
Trending

06 iunPolitica
Diana Șoșoacă, în dialog cu Vladimir Putin. Discuția completă, tradusă, fără trunchieri

06 iunEconomie
Premierul Bolojan anunță că noua centrală de la Mintia va fi cea mai mare din UE. Investiție de 1,2 miliarde euro

06 iunEconomie
Iulius Dan Plaveti renunță la mandatul din CA Romgaz după numirea la conducerea Hidroelectrica

06 iunEconomie
Pragul pentru insolvența personală crește de la 1 iulie 2026. Ce se schimbă pentru românii cu datorii

06:30Entertainment
Horoscop financiar duminică, 7 iunie 2026. Berbecii primesc o veste bună la locul de muncă

06 iunEconomie
România înregistrează cel mai sever declin al producției de servicii din Uniunea Europeană

06 iunEconomie
Președintele ASF: România se poate ridica pe pilonii asigurărilor și pensiilor private. Capitalizarea bursieră, la doar 12,4% din PIB

06 iunEconomie
OCDE: Economia României va intra în recesiune ușoară în 2026, cu revenire la 2,5% în 2027

06 iunEconomie
Consiliul Concurenței propune amenzi record de 800 milioane euro pentru bănci în scandalul ROBOR

06 iunEconomie
Nasdaq a înregistrat cea mai abruptă scădere din aprilie 2025. Acțiunile producătorilor de cipuri s-au prăbușit
Articole Similare

11:00Economie
Alexandru Petrescu (ASF): România poate transforma piețele de capital, pensiile private și asigurările în piloni ai finanțării economiei reale

09:00Economie
România construiește cea mai mare centrală pe gaz din Uniunea Europeană. Investiție de 1,2 miliarde euro la Mintia

06 iunEconomie
Premierul Bolojan anunță că noua centrală de la Mintia va fi cea mai mare din UE. Investiție de 1,2 miliarde euro

06 iunEconomie
Președintele ASF: România se poate ridica pe pilonii asigurărilor și pensiilor private. Capitalizarea bursieră, la doar 12,4% din PIB

06 iunEconomie



