Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat, vineri, mai multe percheziții în industria de armament de stat, iar la finalul zilei trei directori au fost reținuți sub acuzația de luare de mită. Este vorba despre directorul Uzinei Mecanice București, directorul Uzinei Mecanice Plopeni și directorul comercial al aceleiași unități din Plopeni, conform surselor G4Media. Toate cele trei uzine fac parte din portofoliul Romarm, compania națională de armament controlată de statul român.
Percheziții la sediile uzinelor și la locuințele directorilor
Conform informațiilor disponibile, directorul Uzinei de Armament București este Mihai Rafiu, iar cei doi directori de la Plopeni sunt acuzați că ar fi pretins și primit sume de bani pentru a facilita încheierea unor contracte sau pentru a urgenta anumite plăți. Perchezițiile au avut loc atât la sediile uzinelor, cât și la locuințele persoanelor vizate, iar procurorii DNA au ridicat documente și dispozitive electronice în vederea documentării faptelor.
Romarm reprezintă principalul producător român de tehnică militară și armament, fiind subordonat Ministerului Economiei. Compania a trecut în ultimii ani printr-o serie de turbulențe legate de management și de situația financiară precară a unor filiale. În 2025, fostul director general al Romarm, Gabriel Țuțu, a fost și el reținut de procurorii anticorupție într-un alt dosar, legat de achiziția de echipamente de protecție neconforme în perioada pandemiei. De asemenea, ministrul Economiei de la acea vreme, Radu Miruță, a sesizat DNA și cu privire la modul în care a fost selectată noua conducere a Romarm.
Contextul economic al uzinelor vizate
Uzina Mecanică Plopeni și Uzina Mecanică București sunt două dintre cele mai importante unități producătoare de componente militare din țară. Ambele au înregistrat datorii semnificative la bugetul de stat, iar situația lor economică a fost în repetate rânduri criticată de autorități. În ciuda acestui fapt, contractele încheiate de Romarm cu diverse firme private au stârnit suspiciuni în legătură cu modul în care sunt atribuite și executate comenzile.
Reținerea celor trei directori vine într-un context în care industria de apărare românească se află sub lupa autorităților, atât din punct de vedere al eficienței economice, cât și al transparenței cheltuirii banului public. NATO și partenerii strategici ai României au insistat în repetate rânduri pentru modernizarea capacităților industriale de apărare, ceea ce face ca orice derapaj de la legalitate să fie privit cu maximă severitate.
Etapele următoare ale anchetei
Procurorii DNA urmează să prezinte Tribunalului București propunerea de arestare preventivă sau de plasare sub control judiciar a celor trei inculpați. Ancheta este în desfășurare, iar specialiștii anticorupție analizează în prezent documentele ridicate în urma perchezițiilor pentru a stabili întreaga amploare a prejudiciului și a eventualelor complicități.
Ministerul Economiei nu a oferit, până la momentul redactării acestui articol, un punct de vedere oficial cu privire la reținerile de vineri. Surse din cadrul instituției au indicat, însă, că ministerul va colabora cu anchetatorii și că va lua măsuri administrative împotriva funcționarilor publici care se fac vinovați de încălcarea legii.
Reacții și perspective
Analiștii anticorupție consideră că acest caz ar putea fi doar vârful aisbergului în ceea ce privește problemele de integritate din companiile de stat românești. Modul în care sunt gestionate fondurile publice în industria de apărare a fost în repetate rânduri criticat de organismele internaționale, iar cazurile recente de corupție confirmă temerile experților. Specialiștii susțin că este nevoie de o reformă structurală care să includă atât mecanisme de control mai stricte, cât și sancțiuni mai dure pentru cei care încalcă legea.
În același timp, reprezentanții industriei de apărare atrag atenția că Romarm trebuie să-și continue activitatea în condiții normale, indiferent de problemele de management. Comenzile pentru armata română și pentru partenerii externi nu pot întârzia, iar eventualele schimbări în conducere trebuie făcute în așa fel încât să nu afecteze capacitatea de producție. Această situație delicată pune presiune suplimentară pe autorități, care trebuie să găsească un echilibru între necesitatea curățării instituției și menținerea operativității industriale.
Concluzie
Cazul celor trei directori de la Romarm aduce din nou în discuție necesitatea unei reforme profunde în companiile de stat din domeniul apărării. Specialiștii din industrie atrag atenția că politizarea numirilor și lipsa unor criterii clare de performanță au condus, de-a lungul anilor, la situații în care managementul unităților de armament a fost mai preocupat de beneficii personale decât de dezvoltarea capacităților tehnice și militare ale României. Viitorul anchetei și eventualele condamnări care ar putea urma vor fi un semnal important pentru toți cei care gestionează fonduri publice în acest sector strategic.
