O realitate îngrijorătoare pentru siguranța națională
În contextul escaladării tensiunilor geopolitice din regiune, subiectul adăposturilor de protecție civilă a revenit în atenția publicului din România. Conform celor mai recente date centralizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel național există puțin peste 5.000 de adăposturi antiatomice și antiaeriene. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 600.000 de locuri, ceea ce înseamnă că doar 5 la sută din populația țării ar putea fi adăpostită în cazul unui conflict armat sau al unui atac nuclear. Cifra este alarmantă, având în vedere că România se învecinează cu o zonă de război activ și că riscul unor incidente militare sau al unui atac cu rachete nu poate fi exclus complet.
Jumătate dintre adăposturi sunt neoperaționale
Situația este și mai gravă atunci când analizăm starea de conservare a adăposturilor existente. Conform datelor publice, dintre cele peste 5.000 de construcții destinate protecției civile, mai mult de jumătate, respectiv 2.543, sunt neoperaționale. Acestea au fost abandonate, vandalizate sau transformate în depozite, spații comerciale sau chiar locuințe. Majoritatea adăposturilor au fost construite în perioada comunistă, în timpul Războiului Rece, când amenințarea unui conflict nuclear era o preocupare constantă a regimului. Astfel, 73 la sută dintre ele, adică 3.711 construcții, au fost ridicate înainte de 1990. După 1989, multe dintre acestea au fost predate primăriilor sau proprietarilor de blocuri, care nu au avut resursele sau interesul să le întrețină.
Bucureștiul, în fața unui deficit major
Capitala României are cel mai mare număr de adăposturi din țară, peste 4.000, dar și aici situația este problematică. Jumătate dintre adăposturile din București sunt compromise, având instalațiile de ventilație deteriorate, ușile blocate sau structura de rezistență afectată. Unele dintre cele mai solide construcții antiatomice din oraș se află sub clădiri emblematice ridicate în perioada comunistă, precum hoteluri, teatre sau instituții publice. Acestea au fost proiectate cu pereți groși de beton de 1,5 metri și plăci de eclatare care să blocheze radiațiile. Cu toate acestea, fără o întreținere constantă și fără aprovizionare cu apă, hrană și sisteme de filtrare a aerului, utilitatea lor în caz de dezastru este discutabilă.
Ce trebuie să facă populația
IGSU a publicat pe site-ul propriu o hartă interactivă cu adăposturile de protecție civilă din România, încurajând cetățenii să identifice cel mai apropiat loc de adăpost de domiciliul lor. Specialiștii în protecție civilă recomandă ca fiecare familie să aibă un plan de urgență, inclusiv un kit de supraviețuire cu apă, alimente neperisabile, lanternă, radio portabil și medicamente esențiale. În cazul unei alerte de război, autoritățile vor transmite instrucțiuni prin sistemul RO-ALERT, iar populația ar trebui să se îndrepte spre cel mai apropiat adăpost. Problema este că, în multe zone, adăpostul cel mai apropiat este la kilometri distanță sau este inutilizabil.
Comparație cu alte țări europene
România nu este singura țară europeană care se confruntă cu o infrastructură de protecție civilă învechită. Multe state din Europa de Est au moștenit adăposturi similare din perioada sovietică, dar unele dintre ele, precum Elveția sau Suedia, au investit constant în modernizarea și construirea de noi spații de protecție. În Elveția, de exemplu, legislația prevede ca fiecare clădire nouă să aibă un buncăr sau un spațiu de adăpost, iar capacitatea totală acoperă întreaga populație. În România, nu există o astfel de prevedere, iar construcția de adăposturi noi a fost complet abandonată după 1990. Experții în securitate națională avertizează că această neglijare ar putea avea consecințe tragice în cazul unui conflict extins.
Perspectiva autorităților
IGSU a anunțat că lucrează la o strategie de reabilitare a adăposturilor existente și de identificare a unor spații subterane care ar putea fi adaptate pentru protecție civilă. Acestea includ parcări subterane, pasaje pietonale și stații de metrou. Cu toate acestea, resursele financiare sunt limitate, iar procesul de renovare a unui singur adăpost antiatomic poate costa sute de mii de euro. Până la implementarea unor soluții pe scară largă, românii rămân vulnerabili. Datele care arată că doar 5 la sută dintre locuitori ar avea unde să se adăpostească în caz de război sunt un semnal de alarmă care ar trebui să mobilizeze atât autoritățile, cât și opinia publică.
Surse: Antena3.ro, Playtech.ro, Adevărul.ro, SpyNews.ro, IGSU.ro
