Cifrele arată o tendință ascendentă a suspendărilor de activitate, evidențiind dificultățile tot mai mari cu care se confruntă companiile românești în contextul economic actual marcat de inflație ridicată, costuri crescute cu energia și incertitudine politică.
Evoluția lunară a suspendărilor în T1 2026
Dinamica suspendărilor de activitate în primele trei luni ale anului 2026 arată o evoluție fluctuantă. În ianuarie 2026, 2.046 de firme și-au suspendat activitatea, înregistrând o creștere de 19,93% față de ianuarie 2025. Aceasta a fost cea mai dificilă lună pentru mediul de afaceri, multe companii alegând să își întrerupă activitatea după perioada sărbătorilor.
În februarie și martie, numărul suspendărilor a scăzut, dar a rămas la un nivel îngrijorător. În primele două luni din 2026 (ianuarie și februarie), numărul total de firme cu activitate suspendată a fost de 3.853. În martie 2026 au fost înregistrate 1.571 de suspendări de activitate, cifra fiind încă semnificativă.
Bucureștiul, capitala suspendărilor de activitate
Distribuția geografică a suspendărilor de activitate arată o concentrare puternică în marile centre urbane. Bucureștiul a înregistrat cel mai mare număr, cu 666 de companii care și-au suspendat activitatea în T1 2026, o creștere de 16,84% față de T1 2025. Aceasta reprezintă aproximativ 12% din totalul național.
Alte județe cu număr mare de suspendări în primul trimestru din 2026 includ:
Cluj: 315 firme suspendate (+1,61% față de T1 2025)
Bihor: 283 firme suspendate (+15,51%)
Iași: 280 firme suspendate (+23,89%)
Timiș: 217 firme suspendate (+24,71%)
Neamț: 216 firme suspendate (+2,37%)
Sibiu: 213 firme suspendate (+7,58%)
Pe de altă parte, județele cu cele mai puține suspendări în T1 2026 au fost Giurgiu (20 firme, -59,18%), Tulcea (21 firme, -51,16%) și Ialomița (28 firme, -9,68%).
Domeniile cele mai afectate
Analiza pe sectoare de activitate evidențiază faptul că anumite industrii sunt mai vulnerabile în contextul actual. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a înregistrat cele mai multe suspendări în T1 2026, cu 667 de cazuri. Acest sector se confruntă cu provocări majore generate de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și de creșterea costurilor operaționale.
Alte activități de servicii au înregistrat 442 de suspendări, iar activitățile profesionale, științifice și tehnice au avut 334 de suspendări. Aceste domenii, deservite în mare parte de întreprinderi mici și mijlocii, sunt particulare sensibile la fluctuațiile economice și la modificările legislative.
Cauzele fenomenului
Specialiștii identifică mai multe factori care au contribuit la această evoluție negativă. În primul rând, inflația ridicată, care a ajuns la 9,87% în martie 2026, a erodat profitabilitatea multor companii. Costurile cu materiile prime, energia și forța de muncă au crescut semnificativ, comprimând marjele de profit.
În al doilea rând, criza politică prelungită a generat incertitudine în mediul de afaceri. Companiile au amânat investițiile și deciziile strategice, unele preferând să își suspende activitatea până la clarificarea situației. Accesul la finanțare s-a îngreunat, iar încrederea investitorilor a scăzut.
De asemenea, modificările fiscale și legislative frecvente au creat dificultăți suplimentare pentru antreprenori. Măsurile anunțate de guvern, cum ar fi creșterea accizelor și noi obligații de raportare, au determinat unii operatori economici să renunțe temporar la activitate.
Perspective pentru trimestrul doi
Economiștii estimează că fenomenul suspendărilor de activitate ar putea continua în trimestrul al doilea din 2026, având în vedere prognozele economice pesimiste. FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România la doar 0,7% în 2026, iar Banca Mondială la 0,5%.
Pentru a stopa această tendință, experții recomandă stabilizarea climatului politic, măsuri de susținere a mediului de afaceri și predictibilitate fiscală. Fără aceste intervenții, riscul de falimente și șomaj tehnic ar putea crește în lunile următoare.
Sursa: Agerpres, Income Magazine, Economica.net
