Acuzații grave la adresa conducerii actuale
Într-o postare publică pe Facebook, Oprea a criticat direct echipa formată din vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Reacția acestuia vine după ce Pîslaru a prezentat bilanțul cererii de plată nr. 3 din PNRR, care arată că România a recuperat 350,7 milioane de euro din sumele suspendate, dar a pierdut 458,7 milioane de euro din cauza unor reforme considerate întârziate, incomplete sau implementate necorespunzător.
„Citesc o postare 'triumfalistă', a lui Dragoș Pîslaru, despre cum am recuperat 132 milioane de euro din cererea de plată 3, restanța jalonului AMEPIP. Vă aduc aminte că valoarea totală a jalonului era de 330 milioane euro și avea două componente: numirea președintelui și vicepreședinților urmare procedurii de selecție și operaționalizarea AMEPIP”, a declarat fostul secretar general.
Oprea susține că procedura de selecție pentru Agenția de Monitorizare a Entităților Publice de Interes Public (AMEPIP) s-a desfășurat în conformitate cu legea, transparent, organizată profesionist de către colegii din Secretariatul General al Guvernului, în timpul mandatului său. „Pentru a fi clar și explicit, în această procedură de selecție am interzis colegilor din comisie să interacționeze cu mine și cu oricare altă persoană din instituție sau din afara ei. De aceea, nu au apărut discuții ulterioare și Comisia a apreciat această parte a jalonului ca îndeplinită”, a mai transmis acesta.
Negocieri eșuate la Bruxelles
Fostul oficial guvernamental acuză lipsa de coordonare instituțională și transmite că Secretariatul General al Guvernului nu a fost implicat în negocierile de la Bruxelles, deși avea rol de coordonator al reformei. Delegația a fost compusă din viceprim-ministru Oana Gheorghiu, ministrul Dragoș Pîslaru și președinta AMEPIP Anișoara Ulcelușe.
„Nu s-au cerut la SGG elemente de mandat pentru aceste negocieri, iar colegii care au reprezentat România până la apariția noului cuplu teribil Gheorghiu-Pîslaru au fost dați la o parte. Rezultatele negocierii se văd, am pierdut 200 de milioane de euro pentru că nu am putut susține operaționalizarea AMEPIP”, a mai precizat Oprea.
Conform declarațiilor sale, declarațiile publice contradictorii ale premierului Ilie Bolojan privind funcționalitatea AMEPIP ar fi afectat credibilitatea României în fața Comisiei Europene.
„Trebuie să vă aduc aminte și de declarațiile la TV ale premierului care spunea că AMEPIP este nefuncțională. Iar un înalt reprezentant mi-a spus: 'nu înțeleg de ce vă trageți singuri un glonț în picior, ne-ați trimis numeroase dovezi că AMEPIP este operațional, iar apoi vin aceste declarații de la cel mai înalt nivel care spun că nu este. Noi pe cine să credem?' Aceste declarații și alte stângăcii ne-au costat 200 milioane de euro”, a conchis Oprea.
Ministrul Dragoș Pîslaru a confirmat că cele mai mari pierderi rămân în zona companiilor de stat din energie. Comisia Europeană a constatat „probleme serioase” în modul în care au fost selectați și numiți oamenii în consiliile de administrație ale unor companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica.
„Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro”, a precizat ministrul.
În sectorul transporturilor, pierderea este mai mică, dar problema este similară. Sunt vizate companii precum CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane euro”, a mai transmis Pîslaru.
Cine plătește nota de plată?
Ministrul a legat pierderea fondurilor de blocarea reformelor și a atacat direct clasa politică, în contextul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. „Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente”, a declarat Pîslaru.
În final, ministrul a tras un semnal de alarmă cu privire la consecințele acestor pierderi pentru cetățenii români. „Cine plătește? Noi. Tot noi. Toți românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot”, a conchis acesta.
Surse: Știri pe Surse, Ziarul Financiar, Facebook Dragoș Pîslaru
