România se confruntă cu un nou val de proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană de la Bruxelles. Țara noastră nu a transpus la termen 9 directive europene în legislația națională, fiind astfel în întârziere față de obligațiile asumate prin aderarea la Uniunea Europeană. Neîndeplinirea acestor obligații expune România la riscul unor sancțiuni financiare consistente.
Situația procedurilor de infringement
Conform datelor publicate de Comisia Europeană, România are în prezent 77 de proceduri de infringement deschise, dintre care 9 sunt noi, declanșate recent pentru netranspunerea unor directive în termenul legal stabilit.
Pe lângă acestea, alte 6 directive europene au termenele de implementare depășite și riscă să devină obiectul unor noi proceduri de infringement. Specialiștii avertizează că România se află în pragul unor sancțiuni record din partea UE.
Organizații neguvernamentale precum FACIAS au făcut publice aceste date și au criticat modul în care autoritățile române gestionează transpunerea legislației europene. Potrivit acestora, există un dezinteres cronic al ministerelor responsabile.
Domeniile vizate de netranspunere
Directivelor netranspuse la termen acoperă domenii esențiale pentru funcționarea statului și pentru viața cetățenilor. Printre acestea se numără:
– Directiva privind cotele reduse de TVA: Aceasta trebuia transpusă în legislația națională până la 31 decembrie 2024. Întrucât statul român nu s-a conformat, Comisia Europeană a declanșat procedura prealabilă de infringement.
– Directiva privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere: Aceasta vizează siguranța rutieră și trebuia implementată pentru reducerea accidentelor rutiere.
– Directiva privind eficiența energetică: O directivă importantă pentru reducerea consumului de energie și pentru combaterea schimbărilor climatice.
Alte directive netranspuse vizează domenii precum mediul, concurența, protecția consumatorilor și drepturile cetțenilor.
Riscul sancțiunilor financiare
Neîndeplinirea obligațiilor de transpunere a legislației UE expune România la sancțiuni financiare severe. Conform regulilor UE, pentru fiecare zi de întârziere, statul român poate fi amendat cu zeci sau sute de mii de euro.
Conform unor estimări, România riscă să plătească peste 100.000 de euro pe zi pentru fiecare dintre directivele netranspuse, dacă procedurile de infringement ajung la Curtea de Justiție a UE și dacă România pierde procesele.
Sumele totale pot ajunge la zeci de milioane de euro anual, bani care ar putea fi folosiți pentru dezvoltare, infrastructură sau servicii publice, dar care vor fi plătiți ca penalități pentru neglijența administrativă.
Topul ministerelor responsabile
FACIAS a realizat un top al ministerelor responsabile de netranspunerea directivelor europene. Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului și Ministerul Economiei se află printre instituțiile cu cele mai multe întârzieri.
Cauzele acestei situații sunt multiple: birocrație excesivă, lipsa de personal calificat, schimbări frecvente ale conducerii instituțiilor și, în multe cazuri, dezinteres politic pentru transpunerea legislației tehnice.
Criticii susțin că autoritățile române tratează cu superficialitate obligațiile europene și că nu există un mecanism eficient de urmărire a termenelor de transpunere. De multe ori, directivele sunt transpuse cu ani de întârziere sau incomplet.
Implicații pentru România
Pe lângă amenzile financiare, netranspunerea directivelor UE are și alte consecințe negative. România și-ar putea pierde credibilitatea în fața partenerilor europeni și ar putea avea dificultăți în accesarea fondurilor europene.
Cetățenii români sunt cei care suferă în ultimă instanță, pentru că drepturile conferite de legislația UE nu sunt implementate în timp util în România. Aceasta înseamnă că românii nu beneficiază de aceleași standarde ca alți cetțeni europeni.
De asemenea, companiile românești pot fi afectate, pentru că legislația incomplet transpusă creează incertitudine juridică și poate încuraja concurența neloială.
Ce este procedura de infringement
Procedura de infringement este mecanismul prin care Comisia Europeană sancțonează statele membre care nu îndeplinesc obligațiile asumate prin tratatele europene. Procedura are mai multe etape:
În primă fază, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, prin care notifică statul că nu a transpus o directivă și îi acordă un termen pentru remedierea situației.
Dacă statul nu răspunde sau nu remediază problema, Comisia poate trimite un aviz motivat, o formalitate prin care solicită din nou statului să se conformeze în termen de două luni.
Dacă nici după avizul motivat statul nu acționează, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE. Dacă România pierde procesul, va trebui să transpună directiva și să plătească amenzi pentru fiecare zi de întârziere.
Cum poate remedia România situația
Pentru a evita sancțiunile, România trebuie să accelereze transpunerea directivelor aflate în procedură de infringement și să-și organizeze mai bine procesul legislativ.
Experții recomandă crearea unui mecanism de monitorizare permanentă a termenelor de transpunere și stabilirea unor responsabilități clare la nivelul fiecărui minister. De asemenea, este nevoie de predictibilitate în adoptarea actelor normative.
Cetățenii și organizațiile societății civile pot presiona autoritățile să acțoneze, prin sesizarea neregulilor și prin solicitarea de explicații publice privind întârzierile.
În concluzie, România trebuie să trateze cu mai multă seriozitate obligațiile europene pentru a evita penalitățile financiare și pentru a asigura cetățenilor români aceleași drepturi ca și celorlalți europeni.
