Un fenomen migrator în revars
Comunitatea românească din Spania, una dintre cele mai mari din diaspora europeană, trece printr-o perioadă de regres fără precedent. Datele Institutului Național de Statistică din Spania arată că aproape 10.000 de români au părăsit marile orașe spaniole în primele trei luni ale anului 2025, un număr record care a alarmat atât autoritățile, cât și organizațiile comunitare. Fenomenul nu este unul de moment: în ultimii 10 ani, numărul românilor stabiliți în Spania s-a micșorat cu 30%, transformând țara care odinioară reprezenta un El Dorado pentru muncitorii români într-o destinație tot mai evitată.
Cauzele acestei exod sunt multiple, dar specialiștii în migrație identifică două factori principali: explozia chiriilor și stagnarea salariilor. În orașe precum Madrid, Barcelona sau Valencia, costul vieții a crescut într-un ritm care a depășit cu mult posibilitățile financiare ale muncitorilor obișnuiți. Pentru mulți dintre cei care au construit o viață în Spania de două decenii, visul mediteranean s-a transformat într-un coșmar economic care îi împinge să caute soluții în altă parte.
Chiriile, un obstacol de nesărit
Cea mai dură lovitură pentru românii din Spania vine din piața imobiliară. Chiriile au explodat în ultimii ani, ajungând la niveluri care erau de neimaginat acum un deceniu. Un apartament decent pentru o familie în Madrid costă acum peste 2.000 de euro pe lună, iar pentru o garsonieră sau o cameră de închiriat, prețurile se învârt între 1.300 și 1.500 de euro. Aceste sume reprezintă adesea întregul salariu al unui muncitor, lăsând puțini bani pentru alte cheltuieli esențiale.
Lidia Olărașu, o româncă de 52 de ani care a locuit mai bine de 20 de ani în Madrid, a decis să se întoarcă la Arad împreună cu fiica sa. „La salariile care sunt deja, nu-ți mai permiți să stai în chirie. Deci, pur și simplu, iei un salariu, plătești cheltuieli și chirie și nu mai ai cu ce trăi. Economia nu mai e ce a fost. Eu cred că e mai bine acasă”, a povestit ea pentru Știrile ProTV. Povestea Lidiei este similară cu a mii de alți conaționali care descoperă că Spania nu mai este țara oportunităților de altădată.
Salariile au stagnat, iar joburile s-au rarefiat
Pe lângă chiriile prohibitive, românii se confruntă și cu o stagnare a veniturilor. Cristi Avram, reprezentant al Asociației Românilor din Madrid, explică că salariile în sectoare precum construcții, medicină sau învățământ au scăzut sau s-au nivelat cu cele din România. „Sunt salarii foarte mici și chiar s-au nivelat cu România. La medici, profesori, în construcții – au scăzut salariile foarte mult”, a declarat acesta. Rata șomajului, deși în scădere la nivel național, rămâne o problemă pentru comunitățile de imigranți care lucrează adesea pe contracte temporare sau cu jumătate de normă.
Daniel Anghel, un român care a petrecut 13 ani în Spania înainte de a se întoarce în Cricău, județul Alba, confirmă că situația s-a deteriorat rapid. El spune că mulți dintre prietenii săi au ales să plece nu spre România, ci spre alte destinații europene. „Avem prieteni care s-au întors și în Germania, și în Anglia. Salariile sunt mult mai mari în Germania, în Anglia”, a explicat Daniel. Această redirecționare a fluxului migrator arată că românii nu renunță la ideea de a munci în străinătate, dar devin mult mai selectivi în privința destinației.
Noi destinații pentru diaspora românească
Germania, Olanda, Belgia și chiar țările scandinave devin noile ținte preferate ale românilor care părăsesc Spania. Aceste țări oferă salarii net superioare, piețe ale muncii mai stabile și, în unele cazuri, chirii mai accesibile raportate la venituri. De asemenea, comunitățile românești deja formate în aceste state facilitează integrarea nou-veniților, oferindu-le suport în găsirea de locuințe și locuri de muncă.
În același timp, un număr semnificativ de români alege să se întoarcă definitiv în țară. Fenomenul „back migration” este studiat acum de cercetători, care încearcă să înțeleagă provocările reintegrării. Cristina Bleorțu, coordonator al unui proiect de cercetare, explică: „Vrem să vedem problemele pe care le au cu limba română, acomodarea lingvistică pe care o prezintă când se întorc și își continuă studiile în România”. Mulți dintre cei care se întorc au copii născuți în Spania, care nu vorbesc fluent românește și care au dificultăți în adaptarea la sistemul educațional din țară.
Perspectiva comunității românești din Spania
Deși exodul este evident, comunitatea românească din Spania rămâne în continuare una dintre cele mai numeroase din Europa. Sute de mii de români încă locuiesc în regiunile Madrid, Catalonia și Valencia, iar mulți dintre ei au obținut cetățenia spaniolă, ceea ce le oferă stabilitate. Cu toate acestea, tendința este clar descendentă, iar specialiștii estimează că, în următorii cinci ani, numărul românilor din Spania ar putea scădea cu încă 20-25%.
Pentru România, fenomenul are atât aspecte pozitive, cât și negative. Pe de o parte, întoarcerea unor muncitori calificați poate contribui la reducerea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare. Pe de altă parte, reintegrarea socială și economică a acestora necesită programe speciale, care deocamdată sunt insuficient dezvoltate. Guvernul de la București a anunțat că va lansa o strategie pentru diaspora, dar detaliile acesteia nu au fost încă făcute publice. Până atunci, românii continuă să-și caute drumul, fie acasă, fie în noi țări de adopție.
Surse: ȘtirileProTV.ro, Institutul Național de Statistică din Spania, Asociația Românilor din Madrid
