Una dintre cele mai mari sărbători creștine
Pe 15 august, creștinii ortodocși și catolici din întreaga lume sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Maria Mare sau Sântămăria Mare. Această sărbătoare marchează trecerea Fecioarei Maria la cele veșnice și înălțarea ei cu trupul la cer, fiind considerată una dintre cele mai importante zile din calendarul religios. În România, milioane de credincioși poartă numele Sfintei Fecioare și își serbează onomastica, în timp ce comunitățile locale respectă tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație.
Adormirea Maicii Domnului mai este percepută în tradiția populară drept ziua care desparte lunile călduroase de cele reci. De la această dată, se consideră că vara a luat sfârșit și că toamna și-a intrat în drepturi. Ciobanii din zonele montane coboară turmele de pe munte, iar gospodarii încep pregătirile pentru semănăturile de toamnă. Tot pe 15 august este sărbătorită și Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.
Tradiții păstrate de secole
În Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis-de-dimineață, fructe din recolta de struguri și de prune, pentru a fi sfințite de către preoți și împărțite apoi credincioșilor. Fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică și le așează la icoane, crezând că astfel familiile lor vor fi protejate de boli și de necazuri. Femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru o sarcină ușoară și pentru nașterea unor prunci sănătoși.
În dimineața de 15 august, mormintele sunt tămâiate, iar credincioșii împărtășesc colivă și vin pentru sufletele celor plecați dintre ei. De asemenea, din această zi se deschide sezonul nunților, care ține până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Maria Mare (15 august) și Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este cunoscută în popor sub denumirea de „Între Sântămării” și este considerată propice pentru semănăturile de toamnă.
Superstiții și gesturi interzise
Adormirea Maicii Domnului este încărcată de superstiții, iar unele gesturi sunt considerate strict interzise. Una dintre cele mai răspândite superstiții spune că nu este bine să se aprindă focul în sobă în ziua de 15 august, deoarece acest gest atrage boala și ghinionul asupra casei. În multe sate românești, focul nu se aprinde nici cu două zile înainte de sărbătoare, iar oamenii care mănâncă mâncare gătită la foc în aceste zile riscă, se spune, să se îmbolnăvească de boli care pocesc.
Fetelor nemăritate le este interzis să-și taie părul și să-l arunce la gunoi în această zi, deoarece se crede că astfel îndepărtează șansele de a-și găsi un ursit. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare, deoarece apa ar putea fi „împrejmuită” de forțe malefice în această zi cu puteri magice. Alte superstiții spun că nu este bine să mergi împotriva sensului de mers sau să te întoarci din drum, pentru că atragi tristețea Maicii Domnului.
Ritualuri pentru dragoste și sănătate
Fetele care doresc să se mărite repede au mai multe ritualuri la dispoziție. Unele își pun busuioc proaspăt sub pernă în noaptea de 14 spre 15 august, pentru a-și visa jumătatea. Altele poartă în sân, de-a lungul între zilei, un fir de năprasnic sau de ferigă, crezând că această plantă are puterea de a aduce dragostea. Plantele de leac culese de tinerele necăsătorite în ziua de Sfânta Maria Mare se spune că au forța de a vindeca diferite boli, datorită puterii magice sporite a acestei date.
Bărbații nu sunt uitați de tradiții. În unele zone rurale, ei își schimbă pălăria cu căciula în ziua de 15 august, marcând astfel trecerea de la sezonul călduros la cel rece. Cei care mai sunt văzuți cu pălăria după această dată sunt luați în râs de ceilalți săteni. Bătrânii satelor mai cred că, dacã în ziua de Sfânta Maria Mare trandafirii mai înfloresc, toamna va fi una lungă și călduroasă.
Semnificația religioasă a zilei
Din punct de vedere teologic, Adormirea Maicii Domnului sărbătorește moartea naturală a Fecioarei Maria și înălțarea ei cu trupul la cer, un eveniment considerat unic în istoria Bisericii. Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe au însăinat-o pe Maria ca fiind „cea mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii”, iar trupul ei, din care s-a întrupat Hristos, nu a putut rămâne supus stricăciunii. Mormântul Maicii Domnului a fost găsit gol la trei zile după îngropare, iar Apostolii au înțeles că ea a fost mutată la cele veșnice.
Pentru milioane de români, 15 august este în primul rând o zi de sărbătoare spirituală și de reîntâlnire a familiilor. Mii de pelerini merg la mănăstirile dedicate Maicii Domnului, cele mai cunoscute fiind Mănăstirea Nicula din județul Cluj, Mănăstirea Săpânța din Maramureș și Mănăstirea Bănceni din Bucovina. Credincioșii aprind lumânări, se roagă pentru sănătate și pentru cei dragi și participă la slujbele oficiate de către preoți și ierarhi.
Surse: Digi24.ro, Realitatea.net, Adevărul.ro, Antena1.ro, Doctorulzilei.ro
