sursa foto:  adevarul.ro

Adrian Năstase: ‘România este gestionată, în momentul de față de medici. Oamenii politici să pregătească ieșirea din viitoarea criză economică’

Criza sanitara actuala este diferita de crizele sanitare anterioare  ( 1348 sau 1918-1919) intre altele pentru ca economiile nationale sunt integrate global iar transporturile, comunicatiile, deplasarile fac aproape imposibilă izolarea, pe un anumit territoriu, a unei epidemii de acest gen. Din acest motiv, efectele economice negative ale crizei coronavirusului sunt enorme iar riscul amplificarii lor tot mai mare. Este clar, de aceea, ca dimensiunea acestei crize economice vor depăsi dimensiunile crizei economice din perioada 2008-2009.

Criza actuală se prefigurează atat sub forma unei crize a ofertei – determinată de reducerea masivă a activitătilor industriale si economice, in general, dar si sub forma unei crize a cererii – determinată de reducerea veniturilor celor mai multe familii (somaj tehnic, etc). Este ciclul clasic al recesiunii. Iar, pe de altă parte, se manifestă o formă de paralizie economică determinată de blocarea fluxurilor trans-frontaliere. Efectele sunt catastrofale pentru tările care se bazează pe exporturi de materii prime, gen petrol. La fel pentru tările care se bazează pe industria turismului. Suferă peste tot cei care se ridicaseră la nivelul  clasei de mijloc. Sunt afectate si marile corporatii multinationale dar unele dintre ele reusesc să se adapteze.

Ceea ce este spectaculos – STATUL este solicitat insistent sa actioneze in domeniul economic. Sunt lăsate deoparte teoriile care cereau ca statul sa nu se implice in domeniul economic si se cere fie actiune monetară (vezi deciziile Băncii Centrale Europene sau ale FED) fie injectii monetare ale băncilor nationale (vom vedea in timp efectul datoriei publice si private a statelor).

Globalizarea (-stadiul suprem al capitalismului -) a generat o noua diviziune a muncii, in functie de costurile fortei de muncă si de noi piete de desfacere sau de obtinere de materii prime. Incheierea Războiului Rece a avut un rol important, permitand statelor dezvoltate o crestere economică deosebită. In acelasi timp, le-a făcut, intr-o anumită măsură, prizoniere ale altor spatii geografice. In conditiile in care, acum, multe dintre  tările mai putin dezvoltate isi impermeabilizează frontierele, unele dintre aceste dependente devin evidente. Ca urmare, probabil că vor avea loc numeroase relocări (nationale sau regionale) ale unor industrii importante pentru securitatea natională si nu numai…

Pornind de la aceste aspecte generale, vom observa diverse eforturi pentru supravietuire economică. Sume importante transferate spre consum (pachete de 1500-2000 $ pentru fiecare familie in SUA) sau pentru economie (in special IMM-uri). Tările membre ale Zonei euro au pregătit un fond de 500 de miliarde euro pentru membrii săi, Polonia, Cehia, Spania, Franta, Italia injectează sume importante in economiile lor. Mai ales in zonele strategice.

Romania este gestionata, in momentul de fată de medici. Sigur că analizele lor, sfaturile lor sunt importante dar ne vom confrunta, in curand cu efectele economice si sociale ale crizei coronavirusului. De aceea, oamenii politici ar trebui să privească dincolo de orizont si să pregătească iesirea din viitoarea criză economiocă. Cum? Voi mai comenta, a scris Adrian Năstase pe blog.

Vezi și:

EXCLUSIV O nouă mărturie împotriva polițistului-bătăuș: ‘Pur și simplu, a început să dea în el. Nu a ridicat tonul, nu l-a jignit, nu i-a zis nimic’

Mai pot românii să stea în case din cauza coronavirusului ? La ce servește starea de urgență – un comentariu de Andrei Marga

Război în interiorul guvernului. ANAF-ul este mărul discordiei

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare