Salariul de bază al unui judecător este de 47.000 de lei (9.232 de euro). Atenție! Suna este încasată lunar, nu anual. Înseamnă, la un calcul simplu, că doar din leafă, câștigă, anual, 564.000 de lei, adică peste 110.000 de euro.
Sporurile pe care le încasează judecătorii CCR, din bani publici
Iată lista completă de sporuri încasate de angajații de la CCR:
spor de „stres / supărare” – aproximativ 11.768 de lei (circa 2.300 de euro);
spor de confidențialitate – aproximativ 2.354 de lei (circa 500 de euro);
spor de condiții grele de muncă – 300 de lei;
spor de doctorat – 500 de lei ;
sporul pentru „risc și suprasolicitare neuropsihică” este de 25% din salariu și este primit de aproape toți angajații de la CCR. De exemplu, un consilier specialist IT primește un astfel de spor în valoare de 5.169 de lei (puțin peste 1.000 de euro) și are un salariu de 20.674 de lei;
sporul de confidențialitate, de 1.034 de lei.
De ce avem nevoie de Curtea Constituțională a României
În principiu, „faima” instituției a început odată cu interzicerea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile locale. A culminat cu anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale, după ce primul fusese validat, iar câștigător era Călin Georgescu. Ulterior, s-a aflat și ce salarii au magistrații și cum sunt puși în funcție.
Instituția este alcătuită din 9 judecători, fiecare primind câte un mandat de un an, care nu poate fi dublat sau prelungit. Numirile se fac pe criteriu politic, în sensul că trei sunt aleși de către Președintele României, trei de către Camera Deputaților și trei de către Senat. În general, fiecare partid de la Guvernare are un cuvânt de spus în această chestiune.
Curtea Constituțională este un organ necesar în păstrarea unei democrații, dar a avut și momente în care a atras un val de critici. Cele mai recente sunt: ascunderea declarațiilor de avere, sporurile uriașe și salariile mari, dar mai ales faptul că au întors din drum reforma pensiilor speciale.
Pentru ce sunt plătiți judecătorii
Conform datelor comunicate, în mod transparent, pe site-ul instituției, „Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de orice altă autoritate publică”. Instituția îndeplineşte atribuţiile înscrise la art.146 din Legea fundamentală, şi anume:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
