Dezbaterea privind alegerile anticipate a ajuns în centrul atenției publice, după ce criza guvernamentală s-a prelungit. Conform unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională în septembrie 2026, românii sunt divizați: 47% susțin organizarea de alegeri anticipate, 47% se opun, iar 6% sunt nehotărâți. Această divizare reflectă și polarizarea politică accentuată din ultimele luni.
Un alt sondaj, realizat de Avangarde, arată că 49% dintre cetățeni sunt favorabili unor noi alegeri parlamentare. Pe fondul eșecului repetat de a forma un guvern, presiunea asupra președintelui Nicușor Dan crește. Dacă a doua propunere de premier va fi respinsă, Constituția prevede dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri într-un termen de maximum trei luni.
Cine ar câștiga alegerile anticipate
Sondajele indică o schimbare importantă a peisajului politic. AUR a urcat pe prima poziție în preferințele electorale, conform cercetării CURS. PSD rămâne în top, dar cu un scor mai modest decât la alegerile din 2024. PNL și USR au pierdut teren semnificativ, în timp ce S.O.S. România și alte formațiuni suveraniste câștigă voturi. Această fragmentare ar face dificilă formarea unei majorități clare.
Analiștii politici spun că anticipatele ar putea duce la un Parlament și mai eterogen, cu o prezență puternică a partidelor anti-sistem. Acest lucru ar complica și mai mult formarea unui guvern stabil. Pe de altă parte, oamenii politici care susțin anticipatele argumentează că doar un nou vot poate clarifica voința cetățenilor și poate rupe blocajul actual.
Cât costă organizarea unor alegeri anticipate
Organizarea unor alegeri parlamentare anticipate costă aproximativ cinci sute de milioane de lei, conform estimărilor Autorității Electorale Permanente. Această sumă include cheltuielile cu secțiile de votare, personalul, transportul buletinelor, securitatea și procesarea rezultatelor. Dacă alegerile coincid cu un nou tur de scrutin prezidențial, costurile ar putea fi parțial consolidate.
Beyond costurile directe, există și costuri indirecte. Interimatul guvernamental prelungit îngreunează adoptarea bugetului pe 2027, blochează proiectele cu finanțare europeană și afectează încrederea investitorilor străini. Politologul Andrei țăranu a declarat că anticipatele ar prelungi interimatul lui Ilie Bolojan cu aproape trei luni, perioadă în care deciziile majore sunt amânate.
Pozițiile partidelor față de anticipate
AUR și S.O.S. România susțin vehement alegerile anticipate, considerând că aceasta este singura cale legitimă de a reflecta voința poporului. PSD trimite semnale mixte: unii lideri le văd ca pe o soluție de rezervă, alții le consideră un risc major. PNL și USR se opun deschis, conștienți că ar pierde fotoliile parlamentare. UDMR, prin vocea lui Kelemen Hunor, susține că există un vid legislativ care face dificilă organizarea rapidă a alegerilor anticipate.
Scenariul legal și calendarul posibil
Conform Constituției, președintele poate dizolva Parlamentul dacă două propuneri de premier sunt respinse. După dizolvare, alegerile trebuie organizate în maximum nouăzeci de zile. Un proiect de lege aflat în dezbatere prevede ca înregistrarea pentru votul prin corespondență să înceapă în a treia zi de la dizolvare și să se încheie cu patruzeci și cinci de zile înainte de vot.
Ce spun experții
Analiștii sunt cauțioși. Unii consideră că anticipatele ar aduce o legitimitate proaspătă, alții avertizează că ar duce la o și mai mare instabilitate. Ce este cert este că România nu și-a mai organizat alegeri anticipate de la Revoluție și că precedentul ar schimba fundamental regulile jocului politic.
47%, susțin anticipatele, conform sondajului CURS
49%, pro-anticipate, într-un sondaj Avangarde
500 milioane lei, cost estimat al organizării
AUR, pe primul loc în sondaje
90 zile, termen maxim după dizolvare
Surse: DCNews, Gândul.ro, Euronews.ro, Recorder.ro, Radio Târgu Jiu.
