PNL a cerut vinerii Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în perioada în care îl înlocuia pe Liviu Dragnea, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale. PNL a înaintat şi o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect.
În perioada în care îi fuseseră delegate atribuţiile de preşedinte al Camerei Deputaţilor, vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a sesizat Curtea Constituţională în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu completurile specializate. Practic, Iordache susţine că la ICCJ nu există un complet de trei judecători specializat în judecarea infracţiunilor de corupţie.
„PNL a solicitat astăzi Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în perioada în care îl înlocuia pe şeful lui de partid, devenind Preşedinte al Camerei (Dosarul nr.642E/2019, cu termen la data de 10 aprilie 2019).
Motivul pentru care am înaintat această cerere Curţii ţine de faptul că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale. PNL a înaintat tot astăzi CCR o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect”, anunţă liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan, conform căreia „conflictul real este de fapt de natură penală şi este între condamnatul Liviu Dragnea şi instanţele care au îndrăznit să dea sentinţe împotriva lui”, iar adevăraţii autori ai sesizării sunt avocaţii lui Liviu Dragnea.
Turcan spune că că Regulamentul Camerei Deputaţilor a permis acest lucru, printr-un articol al său, art. 35 alin. (1)-(3) conform căruia Preşedintele Camerei poate delega vicepreşedinţilor toate atribuţiile sale, inclusiv pe cele constituţionale, potrivit News.ro.
„Prevederile articolului 35 încalcă dispoziţiile mai multor articole din Constituţie (art. 1 alin. (5), art. 64 alin. (1) şi (2), art. 66 alin. (3), art. 89 alin. (1), art. 98 alin. (1), art. 146 lit. a), b), c) şi e), art. 147 alin. (4)), care fac o distincţie clară între atribuţiile şi importanţa pe care legea fundamentală o conferă Preşedintelui Camerei şi cele ale vicepreşedinţilor. O lectură juridică atentă a acestor articole arată că legea fundamentală impune anumite limite ale delegării atribuţiilor dinspre Preşedinte către vicepreşedinţi şi că delegarea nu poate viza aspecte de natură constituţională. Rolul vicepreşedinţilor, aşa cum este trasat în Constituţie, este de a acorda sprijin în exercitarea atribuţiilor de către preşedintele Camerei, de a asigura continuitatea conducerii funcţionale a Camerei, prin îndeplinirea unor sarcini nominalizate de către Biroul permanent. Atribuţiile constituţionale ale preşedintelui Camerei nu pot fi exercitate decât de el însuşi şi nu pot fi încredinţate altei persoane, fiindcă el este ales prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, iar nu prin negociere politică. O delegare a acestor atribuţii ar trebui realizată doar cu acordul celor care l-au ales, respectiv plenul Camerei Deputaţilor”, argumentează Raluca Turcan.
În opinia sa, lipsa unei limitări a delegării în textul Regulamentului Camerei poate genera situaţii aberante precum cea în care un vicepreşedinte de Birou permanent, căruia preşedintele Camerei i-a delegat în mod arbitrar atribuţiile sale constituţionale, ar putea deveni chiar şi Preşedintele interimar al României.
„Mai mult, prevederile Regulamentului Camerei încalcă Decizia Curţii Constituţionale nr. 45/1994, care a stabilit că natura juridică a Regulamentului Camerei Deputaţilor este aceea de hotărâre care reglementează organizarea proprie şi internă a Camerei, prevederile sale nu pot stabili drepturi şi obligaţii decât pentru deputaţi, precum şi pentru autorităţile, demnitarii şi funcţionarii publici, în funcţie de raporturile constituţionale pe care le au cu Camera”, susţine deputatul liberal.
Raluca Turcan precizeaxză că sesizarea PNL depusă la CCR explică pe larg viciile Regulamentului şi caracterul său neconstituţional şi că este însoţită de solicitarea de a suspenda judecarea dosarului depus de Florin Iordache, pentru a afla mai întâi dacă el avea într-adevăr, conform Constituţiei, căderea să depună această sesizare.
„Prin demersul nostru, cerem Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea acelui cadru legislativ care poate permite ca interesele de partid şi solidaritatea de tip mafiot emblematice pentru PSD să deturneze hotărâri ale instanţelor. Avem nevoie de o garanţie că legea din România este împotriva infractorilor şi nu la mâna infractorilor. Nu putem lăsa instituţii ale statului precum Camera Deputaţilor sau Curtea Constituţională să fie folosite în acţiunea de albire a dosarelor pesediste. România a depăşit demult limita toleranţei faţă de aceste abuzuri ale actualei puteri. Avem nevoie ca instituţiile garant – cum este şi Curtea Constituţională – să intervină pentru a spune stop corupţiei şi ilegalităţilor devenite literă de lege în timpul guvernării PSD”, explică Turcan, potrivit digi24.ro
Vezi și
Renaște un brand istoric românesc! După trei decenii, revine în forță pe piață
Vești pentru mii de români! Se vor da tichete de masă speciale pentru sărbătorile de Paște
S-a aflat! Afacerea secretă a Elenei Udrea – Din ce se întreține
Atenție! PNL a cerut CCR suspendarea judecării sesizării lui Florin Iordache
Sursă foto: bugetul.ro
Explorează subiectul
Trending

17 sepActual
Semne că telefonul tău este urmărit. DNSC trage un semnal de alarmă, o mulțime de români se confruntă cu această situație

17 sepPolitica
Victor Ponta, propus premier. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a mai fost șeful Executivului, și-a dat demisia după tragedia Colectiv

17 sepActual
Escrocheria prin telefon care îl păcălește și pe cel mai deștept. Crezi că te sună familia sau un prieten și rămâi fără bani în conturi

17 sepEntertainment
Se dau 500 de lei ajutor de încălzire de la stat. Cine poate încasa, lunar, banii, care sunt actele necesare și procedura, pas cu pas

17 sepEntertainment
Terasa din Mall Băneasa a patronilor Mobexpert. Dan Șucu și soția au gândit un loc de relaxare pentru clienții magazinului de mobilă

06:30Horoscop
Horoscop financiar 18 septembrie 2026. Previziuni complete

08:30Social
Ajutor de încălzire 2026-2027: cine primește, plafoane venit, acte necesare, termen depunere

17 sepEntertainment
Pe ce au cheltuit banii foștii concurenți de la Vocea României. Puțini au decis să folosească premiul de la PRO TV într-un scop constructiv

11:30Economie
Contribuții sociale 2026: cât plătim la stat și ce se schimbă de la 1 ianuarie

13:00Social
Modificări la Legea Pensiilor din 2026: vârsta de pensionare, stagiu de cotizare și punctaj
Articole Similare

15 minute în urmăEconomie
Câte restaurante are McDonald’s în România. Cel mai nou fast food al brandului american s-a deschis la Craiova

circa 1 oră în urmăEconomie
Cât pierzi dacă dai aur la schimb când vrei să cumperi bijuterii noi. Plătești și modelul, nu doar gramul

circa 1 oră în urmăEconomie
Romgaz va face 1.100 de angajări. 860 de posturi pentru Azomureș

17:30Economie
Încep angajările la Hidroelectrica și alte mari companii de stat. Posturile care vor fi deblocate, după ultimele decizii

17:00Politica



