Moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost respinsă miercuri, 11 noiembrie 2026, în Senat. Au fost înregistrate 21 de voturi pentru, 46 împotrivă și 13 abțineri, iar 14 parlamentari nu au votat. Dezbaterea a adus în prim-plan diferențele dintre indicatorii deficitului bugetar, costurile datoriei publice și pregătirea bugetului pentru anul următor.
Rezultatul reprezintă un eșec al demersului politic inițiat de AUR împotriva ministrului. Moțiunea simplă este însă distinctă de moțiunea de cenzură: chiar dacă ar fi fost adoptată, nu ar fi produs automat demiterea lui Alexandru Nazare. Miza dezbaterii a fost sancționarea politică a activității sale la Ministerul Finanțelor și a modului în care sunt prezentate public datele bugetare.
Ce i-au reproșat senatorii AUR
Inițiatorii au acuzat o prezentare selectivă a situației finanțelor publice. Ei au invocat o diferență de peste 28 de miliarde de lei între deficitul calculat în numerar și cel stabilit după metodologia europeană ESA pentru primul semestru din 2026. AUR a cerut publicarea periodică a ambilor indicatori, susținând că diferențele de raportare trebuie explicate transparent și într-o formă accesibilă.
În plen, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat ceea ce a numit lipsa de transparență și onestitate a Guvernului. El a insistat că metodologia ESA este instrumentul comun pentru compararea deficitelor între state. Peiu a invocat și povara dobânzilor, argumentând că prezentarea cifrelor bugetare trebuie să permită înțelegerea dimensiunii problemelor cu care se confruntă România.
Răspunsul lui Alexandru Nazare
Alexandru Nazare a respins acuzația că datele ar fi ascunse. Ministrul a afirmat că există o singură execuție bugetară, citită în două calendare diferite, și că ambele moduri de raportare sunt publice și cerute de lege. El a spus că informațiile se găsesc pe site-urile Institutului Național de Statistică și Ministerului Finanțelor, inclusiv cifrele folosite de autorii moțiunii.
În explicațiile oferite senatorilor, Nazare a susținut că deficitul scade atât în comparațiile trimestriale cu anul precedent, cât și la nivelul anilor încheiați. A adăugat că autoritățile au un dialog constant cu Eurostat și că instituția europeană nu a ridicat obiecții. Ministrul a prezentat aceste elemente ca răspuns la acuzația că raportările ar masca situația reală a bugetului.
Referitor la diferența de 28 de miliarde de lei, șeful Finanțelor a declarat că mai mult de jumătate provine din venituri, nu din cheltuieli. Din partea asociată cheltuielilor, numai un miliard de lei ar putea fi pus pe seama stocului de facturi neplătite, potrivit explicației sale. Nazare a precizat că cifra este provizorie și a contestat atribuirea întregii diferențe unor plăți amânate.
Ministrul a explicat că datele calculate după metodologia ESA sunt realizate de INS împreună cu Ministerul Finanțelor, Banca Națională și Comisia Națională de Prognoză. A subliniat caracterul provizoriu al raportărilor trimestriale și faptul că evaluarea României se face pe baza datelor anuale. În argumentația sa, diferențele dintre indicatori trebuie analizate ținând cont de metodologiile folosite, nu tratate ca două contabilități separate.
Nazare a invocat și investițiile, despre care a spus că au crescut în total cu 30%, cu o contribuție a finanțărilor europene. El a susținut că majorarea investițiilor a fost compatibilă cu realizarea unor economii. În schimb, cheltuielile cu dobânzile reprezintă, în prezentarea ministrului, o povară acumulată în timp: de la 18 miliarde de lei în 2021 la 59 de miliarde după zece luni din anul curent.
Avertismentul privind bugetul pentru 2027
Dincolo de apărarea activității ministerului, discursul său a inclus un avertisment privind perioada următoare. „Suntem abia la jumătatea drumului, iar partea cea mai grea abia urmează”, a declarat Nazare. El a recunoscut că toleranța populației față de noi măsuri de ajustare este tot mai mică și a cerut o discuție despre soluțiile pentru bugetul anului 2027.
Ministrul a legat credibilitatea finanțelor publice de costurile de împrumut ale statului, companiilor și familiilor. A făcut apel la protejarea acestei credibilități chiar și atunci când partidele nu sunt de acord asupra soluțiilor. Votul a închis demersul parlamentar împotriva sa, dar disputa din plen a evidențiat diferențele dintre Guvern și opoziție asupra interpretării deficitului și a direcției ajustării bugetare.
Surse: Antena 3 CNN
