Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%, o modificare semnificativă care reflectă presiunile inflaționiste persistente în economia românească. Decizia a fost anunțată în cadrul ședinței Consiliului de Administrație din 15 mai 2026, alături de menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.
Contextul deciziei BNR
Reprezentanții Băncii Naționale au explicat că majorarea prognozei de inflație este determinată de mai mulți factori, printre care se numără creșterea prețurilor la combustibili pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, precum și presiunile salariale din economie. Deși se estimează o temperare a inflației în perioada următoare, ritmul dezinflaționist va fi mai lent decât se anticipase inițial.
"Rata anuală a inflației este anticipată să se plaseze peste nivelul țintei pe termen mediu, adică în jurul valorii de 2,5% plus/minus un punct procentual, până în trimestrul II 2027", se arată în comunicatul BNR. Pentru finalul anului 2027, instituția centrală prognozează o inflație de 2,9%, apropiată de ținta de 2,5%.
Evoluția recentă a prețurilor în România
Datele recente arată că rata anuală a inflației a accelerat în aprilie 2026, atingând 10,71%, față de 9,87% în martie 2026. Această creștere este atribuită, în principal, majorării semnificative a prețurilor la combustibili, influențată de conflictul din Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, au existat scăderi minore în segmentele energiei și prețurilor administrate, care au atenuat parțial presiunile inflaționiste.
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat, țara noastră a înregistrat în aprilie 2026 cea mai mare inflație din blocul comunitar, cu mult peste media europeană.
Reacția piețelor și a analiștilor economici
Analiștii economici au salutat transparența BNR în ceea ce privește revizuirea prognozelor, dar au avertizat asupra riscurilor suplimentare pentru economie. "Inflația persistentă la niveluri ridicate erodează puterea de cumpărare a populației și poate duce la o decelerare mai accentuată a consumului în a doua parte a anului", a declarat un economist de la o bancă comercială majoră din România.
De asemenea, persistența inflaționistă complică perspectivele reducerii ratelor dobânzii. BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, nivel neschimbat din august 2024. Economiștii estimează că primele reduceri ale dobânzii cheie ar putea avea loc abia în vara anului 2027, condiționate de evoluția inflației spre ținta instituției centrale.
Comisia Europeană, prognoze mai pesimiste
În raportul său de primăvară, Comisia Europeană a estimat o inflație și mai mare pentru România în 2026, de 7%, revizuind în creștere față de estimarea anterioară de sub 6%. Comisia anticipează o scădere a inflației la 3,7% în 2027. Discrepanța dintre prognozele BNR și cele ale Comisiei Europene reflectă incertitudinile legate de evoluția prețurilor energiei și a cadrului fiscal.
Contextul economic internațional rămâne complicat, cu tensiuni comerciale și geopolitice care pot influența costurile de import și dinamica prețurilor locale. BNR subliniază că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile interne și externe și va acționa pentru asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu.
Implicații pentru români și economie
Pentru cetățenii români, inflația persistentă înseamnă o continuă erodare a puterii de cumpărare, în special pentru veniturile fixe, cum ar fi pensiile și salariile din sectorul bugetar. De asemenea, costul creditelor rămâne ridicat, împiedicând accesul la finanțare pentru populație și companii.
Pe termen mediu, succesul politicilor de consolidare fiscală și stabilitatea macroeconomică vor fi esențiale pentru aducerea inflației în intervalul țintit de BNR. Până atunci, românii trebuie să se aștepte la prețuri în continuă creștere și la un cost al vieții tot mai ridicat.
Surse: Banca Națională a României, Comisia Europeană, Eurostat, Agerpres
