Bucureștiul ocupă penultimul loc într-o evaluare care compară 40 de mari orașe europene în privința calității aerului și a politicilor de mobilitate urbană. Capitala a obținut 17,9 puncte din 100 și calificativul F, cel mai slab posibil. Doar Atena are un rezultat inferior în clasamentul publicat de campania europeană Clean Cities.
Ce măsoară clasamentul celor 40 de orașe
Poziția 39 din 40 nu înseamnă că Bucureștiul este al doilea cel mai poluat oraș dintre toate localitățile Europei. Studiul nu acoperă întregul continent și nici nu se limitează exclusiv la capitale. El compară un grup de mari orașe pe baza unor indicatori comuni, iar rezultatul include atât poluarea, cât și răspunsul autorităților prin măsuri de transport.
Evaluarea pentru 2026 folosește date ale Agenției Europene de Mediu și urmărește nivelurile poluanților, raportarea la viitoarele limite europene, progresele din ultimul deceniu și politicile de mobilitate. Studiul nu este o evaluare oficială a respectării legislației europene. Această precizare este importantă pentru a nu confunda punctajul general cu o procedură juridică de constatare a unor încălcări.
Dioxidul de azot depășește pragul prevăzut pentru 2030
Concentrația medie de dioxid de azot indicată pentru București este de 32,2 micrograme pe metru cub. Valoarea este cu peste 60% mai mare decât limita europeană stabilită pentru 2030. În cazul acestui poluant, asociat în principal traficului rutier, Capitala are a treia cea mai mare concentrație dintre orașele analizate, după Atena și Torino.
Prin urmare, locul al doilea de la coada clasamentului general nu trebuie transferat automat fiecărui indicator de poluare. Bucureștiul se află printre cele 18 orașe din studiu care nu îndeplinesc în prezent niciunul dintre cele patru standarde europene revizuite analizate. Aceste praguri vor deveni obligatorii în 2030, iar comparația arată distanța rămasă până la ținta viitoare.
Particulele fine și ritmul lent al îmbunătățirilor
Pentru particulele fine PM2,5, media raportată este de 15,8 micrograme pe metru cub, față de limita de 10 micrograme prevăzută pentru 2030. Depășirea se apropie de 60%. Datele arată că problema nu se reduce la un singur poluant și că îmbunătățirea unui indicator nu ar rezolva, de una singură, toate dificultățile Capitalei.
Există totuși progrese în raport cu trecutul. Concentrația de dioxid de azot a scăzut cu 27,5% în ultimul deceniu, însă media reducerii în orașele analizate este de 35,1%. Bucureștiul a făcut astfel pași înainte, dar într-un ritm mai lent decât grupul de comparație, ceea ce contribuie la poziția slabă din evaluarea europeană.
Transportul public oferă și un rezultat favorabil
Doar 7% dintre arterele principale ale Capitalei au piste de biciclete protejate, față de o medie de 33% în orașele incluse în studiu. Bucureștiul figurează și printre cele zece orașe fără străzi din apropierea școlilor închise traficului auto printr-un program dedicat. Acești indicatori descriu alternativele disponibile la deplasările cu mașina.
Un rezultat mai bun apare la flota de autobuze: autobuzele electrice și troleibuzele reprezintă împreună 29%, peste media de 27% a orașelor evaluate. Ponderea favorabilă nu anulează celelalte deficiențe, dar arată că transportul public nu este evaluat uniform negativ. Clasamentul reunește mai multe dimensiuni, motiv pentru care un progres punctual nu garantează o poziție generală bună.
Amenzi și măsuri promise pentru reducerea emisiilor
Garda Națională de Mediu a anunțat că Primăria Capitalei a primit, în ultimii șase ani, amenzi totale de 480.000 de lei pentru neîndeplinirea obligațiilor privind aerul. Sancțiunile aplicate primăriilor de sector au însumat 172.500 de lei. Instituția susține măsurile transmise Comisiei Europene de municipalitate și Ministerul Mediului și cere intervenții coordonate.
Traficul rutier și încălzirea locuințelor generează împreună 84% din emisiile de PM10 din București, potrivit Gărzii de Mediu. Peste 18.000 de locuințe folosesc încă combustibili solizi. Planurile includ 15.000 de locuințe într-un program de schimbare a sistemelor de încălzire, restricții pentru vehicule poluante și curățarea străzilor cu echipamente care reduc ridicarea prafului. Sunt măsuri anunțate, nu rezultate deja obținute; documentele municipalității nu garantează îndeplinirea tuturor limitelor noi în 2030.
Surse: SpotMedia


















