Cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă ar urma să funcționeze din nou la putere nominală începând de vineri, 13 noiembrie 2026, potrivit calendarului anunțat de Nuclearelectrica. Unitatea 2 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național miercuri, 11 noiembrie, iar revenirea Unității 1 este programată pentru joi. La funcționarea ambelor unități, centrala va asigura aproximativ 20% din necesarul de consum al României.
Calendarul revenirii celor două reactoare
Repornirea și atingerea puterii nominale sunt etape distincte. Pentru Unitatea 2, conectarea la rețea s-a produs miercuri, însă creșterea producției până la nivelul nominal este prevăzută pentru 12 noiembrie. În cazul Unității 1, reconectarea anunțată pentru joi urmează finalizării lucrărilor de remediere, iar atingerea puterii nominale este programată o zi mai târziu.
Acest calendar, comunicat miercuri, actualizează estimările prezentate anterior despre intervențiile la primul reactor. Nuclearelectrica a precizat că lucrările de remediere și operațiunile de conectare se desfășoară conform procedurilor aplicabile, în condiții de securitate nucleară, fără impact asupra personalului și mediului. Termenele pentru cele două unități reprezintă programul anunțat de companie, nu confirmarea că întreaga capacitate este deja disponibilă.
Câtă energie nucleară intră în sistem
La ora 10:00 din 11 noiembrie, energia nucleară reapăruse în structura producției naționale cu 284 MW, potrivit datelor Transelectrica. Această contribuție reprezenta 4,56% din producția totală a momentului. Cifra descrie funcționarea reactorului reconectat în etapa de revenire și nu trebuie confundată cu aportul estimat al ambelor unități atunci când vor ajunge la puterea nominală.
În același interval, consumul României era de 7.655 MW, iar producția internă se situa la 6.235 MW. Diferența, de aproximativ 1.420 MW, era acoperită prin importuri. Revenirea producției nucleare mărește energia disponibilă din surse interne, însă necesarul efectiv de import depinde și de evoluția consumului și de contribuția celorlalte centrale în fiecare moment.
Cea mai mare contribuție la producția internă venea atunci din hidrocarburi: 1.592 MW, echivalentul a 25,54% din total. Hidrocentralele asigurau 1.304 MW, iar centralele eoliene 1.101 MW. Energia fotovoltaică avea o contribuție de 1.015 MW, în timp ce producția pe cărbune ajungea la 790 MW. Biomasa și instalațiile de stocare completau structura raportată de operatorul de transport.
Ce influențează prețul energiei
Revenirea reactoarelor are loc după o perioadă de presiune ridicată asupra pieței regionale de energie. Pentru livrările din 29 octombrie, prețul mediu din România pe Piața pentru Ziua Următoare ajunsese la 323 de euro/MWh. Niveluri apropiate erau consemnate în Ungaria, cu 324 de euro/MWh, și Serbia, cu 329 de euro/MWh. Acestea sunt valori pentru ziua respectivă, nu cotații aferente repornirii din noiembrie.
Printre factorii care apăsau asupra prețurilor se aflau absența celor două reactoare românești, însumând 1.400 MW, lipsa unei unități de 1.000 MW de la Kozlodui și funcționarea sub capacitate a centralei nucleare din Ungaria. Situația era complicată de producția hidro mai redusă în regiune, aportul sezonier mai mic al energiei solare și prețul ridicat al gazelor naturale.
Scumpirile din octombrie nu s-au limitat la România. Pentru aceeași zi de livrare, Germania înregistra o medie de 313,92 euro/MWh, Olanda de 310,74 euro/MWh, iar Austria de 309,57 euro/MWh. Scăderea temperaturilor a mărit consumul, în timp ce lipsa vântului și cerul acoperit au redus producția regenerabilă în părți ale Europei. Contextul regional explică de ce repornirea unei centrale nu determină singură evoluția prețurilor.
În acest context, revenirea centralei de la Cernavodă înlătură una dintre cauzele deficitului de ofertă și poate reduce presiunea asupra prețurilor angro. Nu este însă singurul element care stabilește costul energiei. Temperaturile, vântul, producția hidro, disponibilitatea centralelor din țările vecine și costul gazelor continuă să influențeze echilibrul dintre energia cerută și cea disponibilă pe piață.
Anunțul privind repornirea nu conține o estimare a ieftinirii energiei și nici un termen pentru reducerea facturilor consumatorilor. Cotațiile angro nu reprezintă, prin ele însele, tariful final achitat de fiecare client. Prin urmare, calendarul centralei indică momentul revenirii producției nucleare la nivelul nominal, dar nu permite anunțarea unei scăderi certe, într-un anumit procent, a prețului plătit de populație.
Surse: Antena 3 CNN; Economica.net
