Diferența dintre prețul de producție și prețul de raft poate fi uriașă pentru multe produse alimentare. Românii plătesc adesea de două sau chiar de trei ori mai mult pentru un produs față de cât a costat să-l producă. Acest adaos comercial, care acoperă costurile de transport, depozitare, marketing și profitul retailerului, este cel care umflă factura finală la supermarket.
În cazul produselor românești, adaosul comercial poate fi și mai mare. Producătorii locali sunt adesea firme mici sau mijlocii, care nu au putere de negociere în fața marilor lanțuri comerciale. Supermarketurile impun comisioane de listare, taxe de promovare și condiții stricte de livrare, toate acestea fiind transferate, până la urmă, în prețul de raft.
Cine stabilește prețul de raft
Prețul de raft este stabilit de retailer, nu de producător. Acesta ia în calcul costul de achiziție, transportul, depozitarea, pierderile de marfă, salariile angajaților, chiria și profitul dorit. În general, adaosul comercial la alimentele de bază variază între cincisprezece și patruzeci la sută, dar pentru produsele procesate sau de nișă poate depăși sută la sută.
Pentru a proteja consumatorii, Guvernul a prelungit până la finalul anului 2026 plafonarea adaosului comercial pentru anumite alimente de bază, cum ar fi pâinea, laptele, ouăle, carnea de pui și uleiul. Această măsură a fost salutată de clienți, dar criticată de retaileri, care spun că le reduce marja de profit și că ar putea duce la dispariția unor produse de pe rafturi.
Cum ajung scumpirile la consumator
Scumpirile la materiile prime, la energie și la transport se propagă rapid în lanțul de aprovizionare. Producătorul mărește prețul de fabrică, distribuitorul adaugă marja sa, iar supermarketul majorează prețul de raft. Fiecare verigă din lanț adaugă un procent, iar la final consumatorul suportă toate aceste creșteri cumulate.
Specialiștii în economie spun că transparența este singura soluție pe termen lung. Clienții ar trebui să știe cât costă un produs la producător și cât adaos se adaugă pe parcurs. În acest fel, piața ar deveni mai competitivă, iar prețurile ar putea scădea. Deocamdată, însă, plafonarea rămâne principala măsură de protecție.
2-3x, diferența preț producție vs. raft
15-40%, adaos comercial alimente de bază
Plafonare, prelungită până în 2026
Supermarketurile, stabilesc prețul final
Producătorii locali, fără putere de negociere
Surse: Digi24, Ziare.com, Economedia.
