Cum funcționează finanțele bisericești
Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte religioase se finanțează din multiple surse, printre care acatistele, donatiile din cutia milei, luminările, pomelnicele și ctitoriile. Aceste venituri sunt gestionate la nivel de parohie și sunt destinate susținerii activității bisericești și a preotului.
În România, majoritatea bisericilor funcționează pe baza veniturilor proprii, fiecare parohie fiind responsabilă de colectarea și administrarea banilor. Conform explicațiilor preoților, toate aceste sume se contabilizează și formează ceea ce se numește „punga de obște".
Unde se duc banii din acatiste
Acatistele sunt rugăciuni speciale citite de preot pentru diverse intenții: sănătate, spor în casă, împăcare, pomenirea celor adormiți sau rezolvarea unor probleme personale. Pentru aceste servicii, credincioșii oferă o sumă de bani care variază în funcție de posibilitățile fiecăruia.
Banii din acatiste, la fel ca toate celelalte venituri ale parohiei, intră în „punga de obște". Aceasta este administrată de către un secretar și un casier numiți de consiliul parohial. Sumele sunt folosite pentru plata salariului preotului, întreținerea bisericii, facturile utilităților și activitățile sociale ale parohiei.
Donatiile din cutia milei
Cutia milei este tradițional amplasată la intrarea în biserică și reprezintă un mijloc prin care credincioșii pot face donații spontane. În ultimii ani, unele biserici au modernizat acest sistem, introducțând POS-uri pentru plăți cu cardul sau dispozitive pentru donații contactless.
La Catedrala Mitropolitană din Iași, de exemplu, a fost instalat un dispozitiv cumpărat din Marea Britanie cu 800 de lire, care permite donații cu cardul bancar. Similar, în Cluj-Napoca, au fost introduse „carduri ale milei" pentru cei care nu poartă cash. Aceste inovații reflectă adaptarea Bisericii la era digitală.
Destinația banilor colectați
Veniturile parohiei se împart în mai multe categorii. În primul rând, salariul preotului și al personalului auxiliar este plătit din aceste fonduri. Preoții din România primesc salarii care variază în funcție de vechime și studii, pornind de la aproximativ 3.000-4.000 de lei pentru cei debutanți și ajungând la 6.000-7.000 de lei pentru cei cu experiență.
De asemenea, din punga de obște se acoperă cheltuielile de întreținere ale lăcașului de cult: reparații, utilități, căldură, lumină și materiale liturgice. O parte din bani sunt direcționați către activitățile sociale: ajutorarea familiilor sărace, bolnavilor sau a văduvelor din parohie.
Transparență și control
Fiecare parohie are obligația de a ține o evidență contabilă clară a veniturilor și cheltuielilor. Anual, parohiile trebuie să depună bilanțuri financiare la nivel de eparhie. Această evidență include toate intrările de bani: de la acatiste și pomelnice, până la donații și sponsorizări.
Consiliul parohial, format din enoriași aleși, supraveghează modul în care sunt cheltuiți banii și aprobă proiectele majore de investiții. Acest sistem de guvernanță asigură un anumit nivel de transparență și responsabilitate în administrarea fondurilor bisericești.
Contribuții de la bugetul de stat
Pe lângă veniturile proprii, Biserica Ortodoxă Română primește și contribuții de la bugetul de stat. Aceste sume sunt destinate plătii salariilor preoților și finanțării unor proiecte de restaurare a monumentelor istorice bisericești. Contribuția statului reprezintă o parte semnificativă din veniturile clerului.
Credincioșii mai pot redirecționa 2% sau 3,5% din impozitul pe venit către biserica parohială, prin completarea formularului 230. Această sumă nu reprezintă un cost suplimentar pentru contribuabil, ci o realocare a banilor care altfel ar merge la bugetul de stat.
Concluzie
Banii de la acatistele puse la biserică și din cutia milei intră în „punga de obște" a parohiei, fiind administrați de un secretar și un casier sub supravegherea consiliului parohial. Aceste fonduri sunt folosite pentru plata salariului preotului (3.000-7.000 lei/lună), întreținerea bisericii, utilități și activitățile sociale ale comunității. În ultimii ani, multe biserici au modernizat sistemul de colectare, introducând POS-uri pentru plăți cu cardul și donații contactless. Pe lângă veniturile proprii, Biserica primește contribuții de la bugetul de stat și poate beneficia de redirecționarea a 2-3,5% din impozitul pe venit al credincioșilor. Fiecare parohie are obligația să ține o evidență contabilă clară și să depună bilanțuri financiare anuale.
