Ultimul nume vehiculat în postura de premier al PSD este cel al europarlamentarului Sorin Moisă. Dar cine este de fapt Sorin Moisă, social-democratul cvasi-necunoscut atât opiniei publice, cât și membrilor de partid? Și cine l-a propus de fapt PREMIER, pentru că în mod sigur NU Liviu Dragnea.
Acesta a apărut în prim plan pentru prima dată în 2014, când a candidat de pe poziția a zecea pentru un loc în Parlamentul European, după ce în ultimii ani fusese adjunctul directorului de cabinet al lui Dacian Cioloș, Comisar pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală la acea vreme.
Vezi și ULUITOR! Ce spun economiștii de pe listele PNL despre „Legea lui Dragnea”
Propunerea de a candida pe listele PSD la europarlamentare a venit din partea lui Victor Ponta și nicidecum a lui Liviu Dragnea. La acel moment, mulți dintre cei apropiați lui Cioloș au interpretat gestul lui Moisă drept o trădare întrucât PSD a fost partidul care s-a opus ca Cioloș să continue ca și comisar la Bruxelles pentru un alt portofoliu, care a revenit ulterior Corinei Crețu.
Moisă este de profesie economist și a ajuns pentru prima dată să lucreze cu Comisia Europeană în anul 2002 din calitatea de consilier politic al Delegației Comisiei Europene la București. Interesant esta că până la acel moment acesta lucra pentru rețeaua de ziare Monitorul, unde a publicat articole de analiză și opinie pe teme economice, politice și de afaceri europene. În anul 2001, la invitația Departamentului de Stat al SUA, a participat la un program de vizite în Statele Unite ale Americii axat pe probleme de securitate internațională. Abia după această vizită a pășit în „liga europeană”.
Vezi și Venituri IMPRESIONANTE pentru noul ministru al Fondurilor Europene în 2015
După ce președintele Klaus Iohannis a ieșit public și a subliniat de mai multe ori că nu va învesti în funcție un premier penal, făcând referire la Liviu Dragnea, în presă, a apărut pe surse numele lui Sorin Moisă și nu puțini au fost cei care au mușcat momeala că soluția aceasta ar fi fost pregătită în laboratoarele de la Kiseleff.
De fapt Liviu Dragnea nu a luat niciodată în calcul această propunere, lucru pe care l-a și menționat joi seara când a fost întrebat despre premierul Moisă. Mai exact liderul PSD a spus ironic că cei care se doresc premieri ai PSD să înceapă să se AUTOPROPUNĂ pentru că aceasta este soluția.
În realitate, ideea cu Moisă premier a fost aruncată dintr-o altă zonă a eșicherului politic, pe surse, în presă și înghițită de câțiva membri ai PSD care au împrăștiat ulterior zvonul, fără să știe că de fapt au cam fost păcăliți.
Vezi și Hillary se REPETĂ! Amintește de România și împotriva lui Trump!
Simultan cu răspândirea zvonurilor Sorin Moisă premier, ambasadorul SUA, Hans Klemm a spus că este în favoarea declarației lui Klaus Iohannis potrivit căreia susține un viitor premier care nu are probleme cu justiția.
Se pare că și lui Moisă i-ar fi surâs ideea de a fi premier, deși surse de la Bruxelles au dezvăluit pentru Bugetul.ro că țelul acestuia este ca în viitor să prindă un portofoliu de comisar european.
Eurodeputatul a spus pentru Mediafax că alegerea sa ”ar fi vecină cu TEHNOCRAȚIA, cu toate problemele ei de legitimitate democratică: cineva cu greutate politică proprie mică, dar venit pe baza presupuselor calităţi profesionale şi bunei imagini internaţionale”.
Așadar Moisă dorește a se profila ca un TEHNOCRAT politic, împușcând doi iepuri dintr-o lovitură și înfățișându-se membrilor PSD ca propunerea pe care Iohannis nu o poate refuza, mai ales că pare și pe placul americanilor, care par să anticipeze un eșec răsunător al PNL în alegeri.
Și într-adevăr, probabil așa ar fi, însă din păcate pentru el și pentru strategii din spatele acestei propuneri, Liviu Dragnea are cu și cu totul alte planuri.
Iată și VARIANTA oficială a lui Sorin Moisă
„A venit momentul sa clarific un zvon care circula deja de cateva luni,‘pe surse’. Nu am reactionat pana acum pentru ca esti ridicol sa vorbesti despre tine, fie si teoretic, dintr-o postura pe care tu o crezi inexistenta, si despre care majoritatea covarsitoate a opiniei publice oricum nu a auzit. Dar astazi zvonul a reaparut, in forta, a devenit ‘breaking news’ pe unele televiziuni, si au inceput sa ma sune, insistent, marile redactii din Bucuresti. Am promis tuturor o reactie unitara, pentru ca un non-subiect sa nu devina in mod artifical subiect politic. Este vorba de zvonul ca PSD ar putea sa ma propuna drept Prim Ministru dupa alegerile din decembrie.
Primul lucru de stiut este acesta: o astfel de discutie, cu mine, nu a avut loc.
Dar si daca o astfel de propunere ar fi facuta, as refuza-o. Si vreau sa va explic de ce.
Sunt un democrat convins, cu ceva lecturi in materie si cu o destul de lunga experienta profesionala macar in a observa politica romaneasca si, evident, europeana. Alegerea pentru Prim Ministru a unui partid trebuie sa fie o persoana in mod rezonabil cunoscuta atat de partidul insusi, cat si de opinia publica. Altfel, procesul democratic este vidat de substanta lui cea mai pretioasa: alegerea asumata, investitia cu incredere. Or, adevarul este ca eu sunt de doar doi ani si jumatate in PSD, si sunt inca un cvasi-necunoscut in partid. Vina, daca putem vorbi de asa ceva, imi apartine: PSD mi-a lasat cale libera si m-a sprijinit in absolut tot ce am vrut sa fac, iar eu m-am concentrat aproape exclusiv pe munca la Bruxelles. Toate acestea au consecinte in planul legitimitatii si autoritatii.
In fine, o astfel de alegere ar fi vecina cu tehnocratia, cu toate problemele ei de legitimitate democratica: cineva cu greutate politica proprie mica, dar venit pe baza presupuselor calitati profesionale si bunei imagini internationale. Nu e destul. Cu atat mai mult cu cat am fost un tandem la Bruxelles cu actualul Prim Ministru, proaspat asumat de PNL, lumea ar putea sa creada ca, indiferent de votul democratic, rezultatul alegerilor e cumva pre-determinat: o numire din acelasi cerc restrans sustinut ‘din afara’. Eu stiu ca nu-i deloc asa, dar pentru ca exista aceasta sensibilitate a romanilor, pentru sanatatea democratiei romanesti, este bine ca varianta acestei nominalizari sa fie exclusa din start, fie si ca pura speculatie de presa.
In concluzie, bunul simt, cultura democratica si realismul ma determina nu atat sa declin o oferta – pentru ca ea nu a existat – ci sa spun public ca ideea in sine, oricat de onoranta pentru mine, nu mi se pare buna.”
