Statisticile oficiale arată că salariul mediu net din România aproape s-a dublat în ultimii zece ani. Dacă în 2017 un angajat câștiga în jur de 2.300 de lei pe lună, acum media depășește 4.500 de lei. Această creștere pare impresionantă la prima vedere și ar trebui să însemne un trai mai bun pentru majoritatea populației. Realitatea este însă alta. Prețurile bunurilor și serviciilor au crescut într-un ritm alert, iar inflația a erodat o bună parte din câștigurile salariale. Rezultatul este că, deși câștigăm mai mulți lei, puterea de cumpărare nu a crescut atât de mult pe cât sugerează cifrele brute.
Cu cât s-au scumpit produsele
Analizele comparative arată că majoritatea produselor și serviciilor s-au scumpit semnificativ în deceniul recent încheiat. Alimentele de bază, precum pâinea, ouăle, uleiul și carnea, au înregistrat creșteri de preț de 60 până la 100 la sută. Un litru de ulei care costa 4 lei în urmă cu zece ani, acum se găsește cu greu sub 8 lei. Prețul cărnii de pui a crescut de la aproximativ 8 lei kilogramul la peste 14 lei, iar prețul legumelor variază dramatic în funcție de sezon și de condițiile meteorologice.
Serviciile utilitare au explodat. Factura la energie electrică s-a dublat pentru multe gospodării, în special după criza energetică globală. Gazul natural a avut fluctuații uriașe, iar prețul apei și al canalizării a crescut constant. Transportul public s-a scumpit cu peste 50 la sută în marile orașe, iar prețul carburanților a oscilant între 5 și 8 lei pe litru. Chiriile au crescut și ele, în special în București, Cluj-Napoca și Timișoara, unde cererea depășește oferta.
Salariul mai mare, aceeași viață
Cu toate că veniturile nominale au crescut, cheltuielile lunare ale unei familii obișnuite au crescut și ele. O gospodărie formată din doi adulți și un copil avea nevoie în 2017 de aproximativ 3.000 de lei pentru un trai decent. Acum, aceeași familie are nevoie de cel puțin 5.500 de lei pentru a acoperi aceleași nevoi. Diferența nu este compensată de creșterea salarială, mai ales că multe familii au un singur venit sau au venituri mici. Rezultatul este că, deși cifrele sunt mai mari, starea materială nu s-a îmbunătățit simțitor.
Studiile arată că ponderea cheltuielilor cu alimentele în totalul veniturilor a rămas constantă sau chiar a crescut pentru categoriile defavorizate. Acest lucru înseamnă că oamenii cheltuiesc aceeași parte din salariu pentru mâncare, deși câștigă mai mult. Banii în plus se duc pe facturi, pe transport și pe servicii care s-au scumpit. Economiile rămân mici sau inexistente, iar capacitatea de a face investiții este limitată.
Inflația, dușmanul invizibil
Inflația este fenomenul care explică această aparentă contradicție. Când prețurile cresc mai repede decât salariile, puterea de cumpărare scade. Banca Națională a României a luptat să mențină inflația sub control, dar șocurile externe, precum pandemia, războiul din Ucraina și criza energetică, au făcut ca prețurile să crească accelerat. Chiar și acum, când inflația pare să se tempereze, efectele ei se resimt încă în buzunarele consumatorilor.
Un alt factor este cursul de schimb leu-euro. Multe produse importate sau fabricate cu materii prime din import sunt mai scumpe atunci când leul se depreciază. România importă o parte semnificativă din consum, ceea ce înseamnă că suntem vulnerabili la fluctuațiile monetare internaționale. Chiar și produsele locale sunt afectate, deoarece costurile de producție includ energie, combustibil și echipamente aduse din străinătate.
Domeniile cele mai afectate
Cei mai greu încercați sunt angajații din sectorul public și cei cu salariul minim pe economie. Profesorii, medicii și funcționarii publici au primit creșteri salariale, dar acestea au fost adesea depășite de inflație. Salariul minim net a crescut de la aproximativ 1.200 de lei în 2017 la peste 2.200 de lei acum, dar acest cuantum este insuficient pentru un trai decent în orașele mari. Cei care lucrează în agricultură sau în construcții, adesea la negru, nu beneficiază deloc de creșterile salariale oficiale.
Pe de altă parte, angajații din sectorul privat, mai ales din IT și din multinaționale, au avut creșteri reale ale veniturilor. Această discrepanță accentuează inegalitățile sociale. Cei cu educație superioară și cu competențe digitale câștigă mult mai bine, în timp ce cei cu pregătire modestă rămân în urmă. Societatea românească devine tot mai polarizată, iar clasa de mijloc este sub presiune.
Soluții și perspective
Specialiștii spun că singura soluție pe termen lung este creșterea productivității. Dacă economia produce mai mult și mai eficient, veniturile reale vor crește. Educația, investițiile în tehnologie și infrastructură sunt cheile acestei transformări. Pe termen scurt, politicile fiscale și monetare pot atenua impactul inflației, dar nu pot elimina cauzele structurale.
Pentru românii de rând, sfatul principal este gestionarea atentă a bugetului. Cheltuielile trebuie prioritizate, iar consumul trebuie adaptat la venituri. Cumpărarea în cantități mai mari, alegerea produselor locale și reducerea risipei pot aduce economii semnificative. Realitatea dură este că, într-o economie deschisă și globalizată, prețurile vor continua să fluctueze. A înțelege acest mecanism este primul pas spre a face față provocărilor financiare.
