Banca Națională a României a publicat datele privind datoria externă totală a țării la finalul lunii august 2026, iar cifrele arată o continuă tendință de creștere. Datoria externă a ajuns la 238,08 miliarde de euro, în creștere față de nivelul de 230,63 miliarde de euro înregistrat la sfârșitul anului 2025. Această evoluție reflectă presiunile la care este supusă economia românească, în contextul unui deficit de cont curent adâncit și al unei scăderi semnificative a investițiilor străine directe. Situția actuală ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea finanțării deficitului și la vulnerabilitățile economice pe termen mediu.
Structura datoriei externe la finalul lunii august 2026
Conform datelor BNR, datoria externă pe termen lung a însumat 184,78 miliarde de euro la 31 august 2026, reprezentând 77,6% din total. Față de sfârșitul anului trecut, această componentă a crescut cu 1,8%, adică aproximativ 3,28 miliarde de euro. Datoria externă pe termen scurt a avansat într-un ritm mult mai alert, de 8,5%, până la 53,29 miliarde de euro, de la 49,12 miliarde de euro la finalul anului 2025. Componenta pe termen scurt reprezintă acum 22,4% din datoria externă totală, ceea ce indică o presiune crescută asupra lichidităților și o dependență mai mare de finanțarea volatile.
Datoria administrației publice și deficitul de cont curent
Datoria externă a administrației publice a ajuns la 129,45 miliarde de euro la sfârșitul lunii august 2026, comparativ cu 126,81 miliarde de euro la 31 decembrie 2025. Această creștere reflectă nevoia continuă a statului de a se finanța de pe piețele externe pentru a acoperi deficitul bugetar. În paralel, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 19,93 miliarde de euro în perioada ianuarie-august 2026, față de 18,98 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. Deteriorarea deficitului de cont curent a fost determinată în principal de majorarea deficitului comercial cu bunuri, care a ajuns la 22,39 miliarde de euro.
Comerțul exterior și balanța serviciilor
Deficitul balanței bunurilor a crescut cu 818 milioane de euro față de primele opt luni ale anului 2025, ajungând la 22,39 miliarde de euro. Această evoluție arată că România continuă să importe mai mult decât exportă, ceea ce pune presiune asupra cursului de schimb și asupra rezervei valutare. Pe de altă parte, balanța serviciilor a înregistrat un excedent de 9,34 miliarde de euro, comparativ cu 8,63 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Transporturile și serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au fost principalii contributori la acest rezultat pozitiv, cu excedente de 4,63 miliarde de euro, respectiv 5,08 miliarde de euro.
Investițiile străine directe, în scădere pronunțată
Un semnal de alarmă vine din partea investițiilor străine directe ale nerezidenților în România. În perioada ianuarie-august 2026, acestea au însumat doar 2,12 miliarde de euro, comparativ cu 5,66 miliarde de euro în perioada corespunzătoare a anului trecut. Această scădere de peste 60% reflectă o încetinire a apetitului investițional al companiilor străine, posibil influențată de incertitudinea macroeconomică globală, de creșterea costurilor de finanțare și de tensiunile geopolitice. Reducerea investițiilor directe afectează capacitatea economiei de a genera noi locuri de muncă și de a moderniza infrastructura de producție.
Perspective și riscuri economice
Economistul Adrian Negrescu a avertizat recent că România intră într-o perioadă de vulnerabilitate crescută, în care un nou șoc extern ar putea accentua presiunile asupra economiei. Acesta a subliniat că dezinflația este mai lentă decât indică cifrele oficiale, dobânzile rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă decât speră mediul de afaceri, iar creșterea economică riscă să coboare sub estimările deja revizuite în jos. În aceste condiții, politica fiscală și monetară trebuie gestionate cu prudență, iar autoritățile ar trebui să evite măsurile care ar putea duce la o nouă accelerare a inflației sau la o destabilizare a cursului de schimb.
Surse: Digi24, HotNews, Ziarul Financiar
