O inițiativă legislativă contestată de industrie
Un deputat al Uniunii Salvați România a depus un proiect de lege care cere eliminarea urgentă a impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS), plătit de companiile care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale. Proiectul, aflat în consultare publică până în data de 5 septembrie 2026, a stârnit dezbateri aprinse în Parlament și în mediul de afaceri. Susținătorii inițiativei susțin că taxa sufocă industria energetică, descurajează investițiile și duce la scumpiri pentru consumatori. Opozanții, însă, avertizează că eliminarea ICAS ar reduce veniturile la bugetul de stat cu sume semnificative, bani care sunt folosiți pentru finanțarea sistemului public de pensii și a altor cheltuieli sociale.
Ce este ICAS și cum funcționează
Impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) a fost introdus în anii precedenți ca o formă de taxare suplimentară pentru companiile din domeniul extracției și prelucrării petrolului și gazelor naturale. Spre deosebire de impozitul pe profit, care se calculează la venitul net, ICAS se aplică la cifra totală de afaceri, indiferent dacă firma este profitabilă sau nu. Acest lucru înseamnă că și companiile care înregistrează pierderi sau profituri mici trebuie să plătească o sumă fixă către stat. Criticii acestei taxe susțin că ea penalizează investițiile în explorare și tehnologie, deoarece costurile nu sunt deductibile în calculul bazei impozabile. De asemenea, ei argumentează că România devine neatractivă pentru investitorii străni în energie din cauza poverii fiscale tot mai mari.
Argumentele deputatului USR
Deputatul USR care a inițiat proiectul a declarat că ICAS reprezintă o frână pentru dezvoltarea sectorului energetic național și că eliminarea ei ar stimula noi investiții în exploatarea resurselor din Marea Neagră și din alte perimetre onshore. El a subliniat că, în condițiile în care România își dorește să-și asigure independența energetică, este contraproductiv să taxeze excesiv exact companiile care pot contribui la această strategie. Inițiatorul a mai atras atenția că alte țări din regiune, precum Bulgaria sau Ungaria, au regimuri fiscale mai favorabile pentru industria de petrol și gaze, ceea ce face ca investitorii să prefere acele destinații. El a cerut Guvernului să renunțe la „taxa de milioane” și să adopte un cadru fiscal predictibil și competitiv.
Reacția Ministerului Finanțelor și a guvernului
Ministerul Finanțelor a reacționat prudent la propunerea deputatului USR. Oficialii au recunoscut că există presiuni din partea industriei energetice pentru relaxarea fiscală, dar au avertizat că bugetul de stat nu poate suporta o pierdere de venituri atât de mare în acest moment. ICAS aduce anual la buget sute de milioane de lei, bani care sunt esențiali pentru echilibrarea finanțelor publice. Guvernul a anunțat că va analiza propunerea, dar a sugerat că o variantă de compromis ar putea fi reducerea taxei, nu eliminarea completă. De asemenea, Executivul a amintit că există și alte forme de taxare în sectorul energetic, cum ar fi contribuția de solidaritate sau taxele de transmitere și distribuție, care ar putea fi ajustate.
Poziția companiilor din industrie
Asociațiile patronale din domeniul petrolului și gazelor naturale au salutat inițiativa deputatului USR, calificând-o drept „un pas în direcția corectă”. Reprezentanții industriei susțin că, în ultimii ani, povara fiscală a devenit insuportabilă, iar numeroase proiecte de explorare au fost amânate sau anulate din cauza incertitudinii legislative. Ei au prezentat date care arată că România are printre cele mai mari taxe din regiune pentru sectorul energetic, ceea ce afectează competitivitatea. Pe de altă parte, sindicatele din industrie sunt mai rezervate, temându-se că eliminarea ICAS ar putea duce la concedieri dacă guvernul va compensa pierderea de venituri prin tăieri de subvenții sau de investiții în sector.
Implicații pentru consumatori și pentru buget
Dacă ICAS va fi eliminat, efectele vor fi resimțite atât de consumatori, cât și de bugetul de stat. Susținătorii măsurii susțin că reducerea taxelor va duce la prețuri mai mici la carburanți și la energie, deoarece costurile companiilor vor scădea. Criticii însă se tem că beneficiile vor rămâne la nivelul companiilor, fără a se reflecta în factura finală a consumatorului. De asemenea, pierderea de venituri la buget ar putea forța guvernul să taie din alte domenii sau să crească alte taxe. Dezbaterea pe marginea ICAS ilustrează dilema clasică a politicii fiscale: cum să stimulezi investițiile fără să pui în pericol finanțele publice. Răspunsul va veni, cel mai probabil, după încheierea perioadei de consultare publică și după votul din Parlament.
Surse: Mediafax.ro, StiriPeSurse.ro, HotNews.ro, Economedia.ro, Agerpres.ro
