O acuzație gravă la adresa conducerii țării
Omul de afaceri și fostul deputat Sebastian Ghiță a lansat un atac dur la adresa conducerii României, acuzându-l pe președintele interimar Ilie Bolojan și pe ministrul Transporturilor, Oana Gheorghiu, că împing compania națională Tarom spre faliment. Într-o postare publicată pe rețele de socializare și preluată de mai multe publicații, Ghiță susține că deciziile luate de cei doi oficiali au dus la degradarea accelerată a transportatorului aerian național și că principalii beneficiari ai acestei situații vor fi companii private precum Wizz Air, controlată de unguri, și AnimaWings, cu acționariat românesc. Acuzațiile lui Ghiță au stârnit dezbateri aprinse în spațiul public, unii considerându-le exagerări politice, alții tratându-le ca pe un semnal de alarmă legitim.
Situația financiară precară a Tarom
Compania Națională de Transporturi Aeriene Române Tarom se confruntă de ani de zile cu dificultăți financiare majore. Pierderile cumulate au depășit sute de milioane de euro, iar flota de aeronave este învechită și insuficientă pentru a acoperi toate rutele propuse. Deși a beneficiat de multiple injecții de capital din partea statului, compania nu a reușit să devină profitabilă. În 2026, Tarom a anunțat suspendarea unor curse pe timp de iarnă, inclusiv a zborurilor spre Roma, și a redus frecvența altor destinații. Aceste măsuri au fost justificate de conducere ca fiind necesare pentru reducerea pierderilor, dar criticii susțin că ele erodează și mai mult poziția companiei pe piața competitivă a aviației.
Ce spune Ghiță despre Bolojan și Gheorghiu
Sebastian Ghiță a acuzat că Bolojan și Gheorghiu au refuzat să implementeze un plan de salvare a Tarom și că au blocat achiziția de aeronave noi, întrât au permis companiei să piardă rute profitabile și clienți fideli. El a susținut că există un interes ascuns ca Tarom să fie eliminată de pe piață pentru a lăsa loc liber operatorilor privați. Referirea la Wizz Air și AnimaWings nu este întâmplătoare: ambele companii au crescut agresiv în România și acum domină mai multe segmente de piață. Ghiță a mai sugerat că deciziile luate de guvern în privința Tarom ar putea fi influențate de lobby-ul companiilor străine și de interese politice locale, fără a aduce însă probe concrete în sprijinul acestor afirmații.
Reacția oficialilor și a companiei
Până în prezent, nici președinția interimară, nici Ministerul Transporturilor nu au reacționat oficial la acuzațiile lui Sebastian Ghiță. Reprezentanții Tarom au declarat însă că deciziile de suspendare a unor curse sunt temporare și motivate strict de rațiuni economice, nu de vreo conspirație împotriva companiei. Ei au subliniat că Tarom lucrează la un plan de restructurare pe termen mediu și că negociază cu potențiali parteneri strategici pentru modernizarea flotei. În același timp, sindicatele din companie au exprimat îngrijorare față de viitorul angajaților și au cerut guvernului să spună clar dacă intenționează să mențină Tarom ca operator de stat sau dacă pregătește privatizarea sau falimentul.
Contextul pieței aeriene din România
Piața aviației din România este una dintre cele mai competitive din Europa de Est, cu zeci de companii care operează zboruri regulate și low-cost. Wizz Air, cu baza în Ungaria, este liderul detașat, având cele mai multe rute și pasageri transportați din și către România. AnimaWings, companie cu capital românesc, a crescut rapid în ultimii ani, devenind un jucător important pe segmentul charter și pe anumite rute regulate. În acest peisaj, Tarom a pierdut teren constant, neputând să concureze la preț și la eficiență cu operatorii low-cost. Problema structurală a Tarom este că trebuie să îndeplineascși și roluri sociale și strategice, operând rute care nu sunt întotdeauna profitabile, dar sunt necesare din punct de vedere al conectivității naționale.
Ce urmează pentru Tarom
Viitorul Tarom rămâne incert. Fără o strategie clară și fără finanțare consistentă, compania riscă să continue să piardă cotă de piață și să devină dependentă de subvenții guvernamentale. Opțiunile pe masă includ restructurarea profundă, privatizarea parțială sau totală, sau chiar falimentul controlat. Fiecare dintre aceste variante are costuri sociale și politice și necesită o voință politică pe care guvernanții de până acum nu au demonstrat-o în mod consecvent. Acuzațiile lui Sebastian Ghiță, deși controversate, au reușit să aducă subiectul Tarom în prim-planul dezbaterii publice și să pună presiune pe autorități să comunice mai transparent despre planurile lor pentru compania națională.
Surse: 60m.ro, HotNews.ro, Digi24.ro, Economedia.ro, Agerpres.ro
