Cu cât timp înainte de Black Friday își fac românii lista de cumpărături? Potrivit studiului Black Friday Consumer Trends 2025, realizat de MKOR în octombrie 2025 pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 55 de ani, pregătirea începea, în medie, cu trei-patru săptămâni înaintea campaniei, iar 93% dintre cei care plănuiau să cumpere își pregăteau o listă în avans. Pentru mulți, lista era gata înainte ca magazinele să afișeze prețurile de campanie, ceea ce înseamnă că decizia despre ce cumperi se ia tot mai des înaintea deciziei despre de unde și la ce preț.
Ce ajunge pe listă spune ceva despre felul în care s-a schimbat campania. Potrivit aceluiași studiu, principalul motiv de cumpărare era dorința de a lua produse de pe un wishlist personal la un preț mai bun, invocat de 53% dintre respondenți, urmat de cumpărarea din timp a cadourilor de Crăciun, la 31%. Alți 13% spuneau că folosesc reducerile pentru a face stocuri, pe fondul temerilor legate de scumpiri. Pentru tot mai mulți cumpărători, Black Friday a devenit momentul în care cumpără ce au decis deja.
Partea mai delicată e bugetul, iar aici studiile nu spun același lucru. MKOR estima un buget mediu de 2.046 de lei, cu 33% mai mare decât în 2024. Un sondaj realizat de Reveal Marketing Research pentru procesatorul de plăți PayU, tot în octombrie 2025, ajungea la circa 1.100 de lei, aproape jumătate, iar aproape o treime dintre respondenți aveau un buget sub 600 de lei. Diferența ține de eșantioane și de felul în care se pun întrebările, dar arată și cât de elastică e noțiunea de buget declarat. Iar suma declarată în octombrie nu e neapărat cea care apare în extrasul de cont din decembrie.
Instrumentele de pregătire au devenit și ele mai sofisticate. Același sondaj PayU arăta că 44% dintre cumpărători urmăresc prețurile înainte de Black Friday, 37% compară ofertele mai multor retaileri, 31% își stabilesc bugetul din timp, iar 30% își salvează produsele în coș pentru o comandă rapidă în ziua campaniei. Wishlist-ul din aplicația unui magazin a ajuns să funcționeze ca o listă de așteptare pentru preț: produsul stă acolo săptămâni întregi, iar notificarea de reducere decide momentul cumpărării.
Un pas util, făcut de puțini, e verificarea din timp a paginilor dedicate campaniei. Multe magazine își publică paginile cu ofertele de Black Friday cu săptămâni înainte, cu data evenimentului și categoriile participante, iar cine le parcurge din timp poate vedea ce categorii sunt vizate, ce promoții sunt deja disponibile și ce merită urmărit în perioada următoare.
Mai e un element care schimbă calculul: campaniile nu mai durează o zi. Reducerile se întind tot mai des pe mai multe săptămâni, cu oferte anunțate înainte și prelungiri după ziua propriu-zisă. Pentru lista de cumpărături, asta e un avantaj, fiindcă presiunea de a decide în câteva ore dispare. Pentru buget, e un risc: cheltuiala se împarte în mai multe comenzi mici, făcute în zile diferite, care se adună fără să le mai vezi totalul.
Iar lista are un dușman cunoscut. Un studiu realizat de Raiffeisen Bank împreună cu Appinio arăta anul trecut că 48% dintre români aveau o listă clară de achiziții, dar rămâneau deschiși la oferte neplanificate, în timp ce 36% cumpărau exclusiv în funcție de reducerile pe care le vedeau. Produsul în plus, cumpărat pentru că era redus, poate transforma ușor un buget de o mie de lei într-unul de o mie cinci sute. Iar dacă o parte din comenzi se plătesc în rate fără dobândă, efectul se mută în lunile următoare, unde mai multe rate mici, luate în campanii diferite, ajung să ocupe o parte vizibilă din venitul lunar.
O metodă simplă de a rămâne în buget: lângă fiecare produs de pe listă se trece prețul maxim pe care ești dispus să îl plătești, iar înainte de prima comandă se adună totalul și se compară cu suma pe care ți-ai propus-o.
