Digi România, societatea cunoscută anterior drept RCS&RDS, a obținut o achitare definitivă în dosarul privind presupuse fapte de corupție legate de drepturile de televizare ale Ligii 1. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, la 11 noiembrie 2026, apelul DNA împotriva hotărârii pronunțate în rejudecare de Curtea de Apel București. Procesul ajunsese în instanță în august 2017.
Soluția relatată este una de achitare pentru inexistența faptei, nu o închidere a cauzei prin prescripția răspunderii penale. Distincția contează atât pentru societățile judecate, cât și pentru persoanele fizice vizate de hotărâre. Compania a comunicat rezultatul investitorilor și a reiterat că a considerat acuzațiile nefondate pe tot parcursul procedurilor.
Ce a rămas definitiv în dosarul Digi
Instanța supremă a respins ca nefondat apelul procurorilor împotriva sentinței din 25 noiembrie 2025. Au fost astfel menținute achitările întemeiate pe articolul 16 alineatul (1) litera a) din Codul de procedură penală, care se referă la situația în care fapta nu există. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În cazul persoanelor juridice, soluțiile relatate îi privesc pe operatorul de telecomunicații, Bodu SRL și Integrasoft SRL. Denumirea RCS&RDS a fost înlocuită de Digi România, cele două nume desemnând același operator de telecomunicații. Comunicarea către investitori a fost făcută de grupul Digi Communications.
Persoanele judecate și situația separată a lui Ioan Bendei
Printre persoanele pentru care sunt relatate achitări se află fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, fiul său, Bogdan-Dumitru Dragomir, Florin-Bogdan Bădiță, Alexandru Oprea, Mihai Dinei și Serghei Bulgac. Acesta din urmă este directorul general al Digi. Acuzațiile din dosar au inclus fapte de corupție și spălare de bani.
Ioan Bendei, fost administrator al RCS&RDS, a fost de asemenea inculpat în acest proces, dar a murit în iulie 2025. Decesul a intervenit înaintea sentinței pronunțate în noiembrie 2025 și înaintea hotărârii definitive. Din acest motiv, situația sa nu poate fi inclusă automat în prezentarea achitărilor obținute de ceilalți inculpați. Condamnarea sa anterioară fusese deja anulată.
Contractele comerciale aflate în centrul anchetei
Ancheta a avut în fundal drepturile de televiziune pentru trei sezoane ale Ligii 1, începând cu ediția 2008-2009. Contractul câștigat de consorțiul din care făcea parte RCS&RDS avea o valoare de 101,15 milioane de euro, cu TVA. În contextul crizei economice, consorțiul a solicitat ulterior schimbarea unor condiții contractuale.
Procurorii au susținut că Dumitru Dragomir ar fi cerut 3,5 milioane de euro și ar fi primit 3,1 milioane de euro pentru sprijinirea intereselor operatorului în relația cu Liga. În viziunea acuzării, plățile ar fi fost mascate printr-un contract de asociere în participațiune încheiat cu Bodu SRL, în august 2009, pentru afacerea Crystal Palace Ballrooms.
Transferurile identificate de anchetatori au fost realizate prin 27 de plăți, între august 2009 și mai 2011. Acestea reprezintă elemente ale acuzației formulate în rechizitoriu, nu constatări definitive de vinovăție. Instanța care a rejudecat cauza a respins interpretarea penală propusă de procurori, iar hotărârea de achitare a rezistat apelului.
De ce au fost anulate primele condamnări
În ianuarie 2019, Tribunalul București îi condamnase pe Dumitru Dragomir, Ioan Bendei și Florin-Bogdan Bădiță la câte patru ani de închisoare. Tot atunci fuseseră stabilite amenzi penale pentru societățile din dosar. Aceste dispoziții nu au rămas însă valabile: hotărârea a fost desființată integral în noiembrie 2021.
Motivul reluării procesului a fost competența instanței. Calitatea de avocat a lui Bogdan-Dumitru Dragomir, chiar în condițiile suspendării exercitării profesiei, determina judecarea cauzei în primă instanță la Curtea de Apel București. Rejudecarea a inclus reluarea camerei preliminare, etapă în care este verificată legalitatea trimiterii în judecată și a probelor.
În 2023, instanța supremă a exclus un raport de constatare tehnico-științifică și declarații date în anchetă de persoane care au devenit ulterior inculpați. Dosarul a continuat cu materialul probator rămas și cu probele administrate în instanță. Excluderea probelor și constatarea necompetenței sunt etape distincte ale parcursului judiciar.
Cum a evaluat instanța investiția contestată
La rejudecare, Curtea de Apel a analizat atribuțiile președintelui LPF și a reținut că deciziile privind contractele TV aparțineau Adunării Generale, formată din reprezentanții cluburilor. Judecătorul nu a considerat demonstrată înțelegerea infracțională descrisă de procurori. Nici transferurile comerciale nu au fost interpretate ca dovada unei mite.
Potrivit motivării relatate, banii au finanțat o investiție reală în complexul de evenimente, fiind utilizați pentru modernizarea imobilului. Instanța a reținut că societatea de telecomunicații a obținut venituri din exploatare și a cumpărat ulterior activele afacerii. Respingerea apelului pune capăt acestei succesiuni de judecăți, fără a transforma acuzațiile inițiale în fapte penale dovedite.
Surse: Capital
