O rețea de trafic de droguri, destructurată
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, împreună cu polițiști specializați, au efectuat 16 percheziții în București și în mai multe județe din țară, într-o amplă operațiune împotriva unei grupări care oferea servicii de transport de droguri pentru narco-traficanți albanezi. Ancheta, care se desfășoară de mai multe luni, a dus la confiscarea a peste 1,7 tone de stupefiante, inclusiv cocaină, canabis și hașiș, cu o valoare estimată la aproximativ 25 de milioane de euro pe piața de retail. Șapte persoane au fost reținute în urma descinderilor, iar autoritățile susțin că rețeaua avea legături în mai multe țări europene.
Modul de operare al grupării
Investigatorii au stabilit că gruparea era specializată în transportul de droguri pe rute internaționale, folosind camioane și autovehicule cu compartimente ascunse. Membrii rețelei, majoritatea români, acționau ca subcontractori pentru carteluri albaneze, asigurând logistica necesară trecerii frontierei și distribuției în Europa de Vest. Patru transporturi atribuite rețelei au fost interceptate în 2024 de autoritățile din Franța, Germania, Italia și Spania, unde au fost confiscate 114 kilograme de cocaină, 229 de kilograme de canabis și alte cantități de hașiș. Ancheta coordonată de DIICOT a beneficiat de sprijinul Europol și al autorităților judiciare din statele membre UE.
Perchezițiile și reținerile
Descinderile din 24 august 2026 au vizat atât locuințe, cât și sedii ale unor firme de transport suspectate că ar fi folosit ca paravan pentru activitățile ilegale. Procurorii au ridicat documente, telefoane mobile, computere și sume de bani în lei și euro. Cele șapte persoane reținute sunt acuzate de trafic internațional de droguri, constituirea unui grup infracțional organizat și spălare de bani. Dacă vor fi găsite vinovate, acestea riscă pedepse cu închisoarea de până la 20 de ani. Anchetatorii nu exclud efectuarea de noi percheziții și rețineri pe măsură ce investigația avansează.
Legăturile cu narco-traficanții albanezi
Prezența traficanților albanezi pe piața drogurilor din Europa este un fenomen cunoscut de ani de zile. Cartelurile din Albania și Kosovo controlează o parte semnificativă a fluxului de cocaină din America de Sud spre Europa, iar rețelele lor de distribuție sunt printre cele mai bine organizate. România, poziționată strategic la intersecția dintre Balcani și Europa Centrală, a devenit o rută importantă pentru transportul stupefiantelor. Autoritățile române au intensificat cooperarea cu omologii din regiune, dar volumul traficului rămâne o provocare majoră. Cazul actual arată că grupările locale sunt dispuse să-și asume riscuri mari pentru profituri uriașe.
Impactul asupra siguranței publice
Confiscarea a 1,7 tone de droguri reprezintă una dintre cele mai mari capturi din istoria recentă a României. Experții în criminologie estimează că această cantitate ar fi putut genera venituri de zeci de milioane de euro pe piața neagră. Pe lângă dimensiunea economică, operațiunea are și un impact simbolic, arătând că instituțiile statului sunt capabile să contracareze rețelele de crimă organizată. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că destructurarea unei singure grupări nu rezolvă problema de fond. Atâta timp cât va exista cerere pe piața drogurilor, alte rețele vor încerca să ocuplace lăsat liber. Prevenirea rămâne o prioritate, iar educația tinerilor despre riscurile consumului este esențială.
Drogurile confiscate au o valoare estimată la 25 de milioane de euro pe piața neagră, o sumă care arată amploarea afacerii. Anchetatorii au stabilit că rețeaua opera de peste doi ani și că folosea rute care treceau prin România, Bulgaria, Serbia și Ungaria, cu destinația finală piețele din Europa de Vest. Transporturile erau camuflate în încărcături legale de mărfuri, precum mobilier sau electrocasnice. Poliția de frontieră a confiscat în 2025 peste 3 tone de droguri, iar tendința este de creștere. Experții susțin că războiul împotriva traficului de stupefiante nu poate fi câștigat doar prin interceptări, ci necesită o abordare integrată care să includă educația, prevenirea și recuperarea consumatorilor.
Surse: StirileProTV.ro, RomaniaTV.net, Ziare.com, Actualitate.net
