O investigație care dezvăluie planurile Kremlinului
Republica Moldova reprezintă următoarea prioritate strategică a Kremlinului, iar obiectivul președintelui Vladimir Putin pentru anul 2026 este „prăbușirea NATO și a Uniunii Europene din interior”, susține publicația americană The New York Times, într-un articol care analizează amploarea operațiunilor Rusiei la Chișinău. Investigația, bazată pe surse din două țări familiarizate cu o reuniune desfășurată la sfârșitul anului 2025, descrie un plan complex de destabilizare a Republicii Moldova și de subminare a integrității Alianței Nord-Atlantice.
Potrivit NYT, Putin le-ar fi transmis comandanților militari și unor înalți oficiali ruși că Moscova urmărește mai întâi subordonarea Ucrainei și, ulterior, preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Kremlinul ar considera Moldova un potențial punct de sprijin pentru operațiuni împotriva Ucrainei și pentru exercitarea unei presiuni suplimentare asupra Uniunii Europene. Acest plan explică intensificarea activităților de interferență observate în Republica Moldova în ultimele luni.
Campanii de dezinformare și atacuri cibernetice
Investigația NYT descrie amploarea operațiunilor desfășurate de Rusia pentru a influența alegerile parlamentare moldovene din septembrie 2025 și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Acțiunile ar fi inclus campanii de dezinformare masive, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, cumpărarea voturilor, finanțarea unor rețele locale de influență și pregătirea unor persoane pentru provocarea de tulburări în perioada electorală.
O componentă a operațiunii ar fi implicat preoți ortodocși moldoveni. Potrivit NYT, aceștia au fost aduși în Rusia și au primit carduri emise de banca rusă Promsvyazbank. Unii dintre ei urmau să primească aproximativ 1.000 de dolari pentru a-și convinge enoriașii să se opună integrării europene și politicilor prooccidentale ale Chișinăului. Această tactică de utilizare a influenței religioase pentru scopuri politice este una dintre metodele clasice ale războiului hibrid rusesc.
Tabere paramilitare pentru tineri moldoveni
Operațiunea ar fi avut și o componentă paramilitară. În vara anului 2025 a fost organizată în Serbia o tabără în care participanții, majoritatea cetățeni moldoveni, ar fi fost instruiți să folosească arme, să străpungă cordoane ale poliției și să incendieze clădiri. Participanții ar fi primit câte 400 de dolari pentru cursuri de trei-patru zile, iar instructorii ar fi avut legături cu serviciul rus de informații militare GRU. Tabere similare ar fi funcționat în Bosnia și în apropierea Moscovei.
Procurorii moldoveni au afirmat că peste 100 de tineri din Republica Moldova au participat la pregătirea din Rusia, unde ar fi învățat inclusiv să fabrice și să utilizeze materiale incendiare și dispozitive explozive improvizate și să opereze drone adaptate pentru transportarea explozibililor sau provocarea incendiilor. Autoritățile de la Chișinău au reacționat înaintea alegerilor prin sute de percheziții și reținerea unor persoane suspectate că participaseră la aceste tabere.
Reacția autorităților moldovene
În paralel cu acțiunile pe teren, specialiștii moldoveni în securitate cibernetică, sprijiniți de aliați occidentali, au încercat să respingă atacurile informatice asupra infrastructurii statului. Partidul proeuropean al președintei Maia Sandu a reușit în cele din urmă să-și păstreze majoritatea parlamentară, dar lupta pentru stabilitatea democratică a țării este departe de a fi încheiată. „Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul”, a declarat pentru NYT Mihai Lupașcu, directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova.
Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a afirmat că Moscova încearcă să transforme Republica Moldova într-un „cap de pod” pentru activități ostile atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva Uniunii Europene. NYT subliniază însă că informațiile privind obiectivele strategice stabilite de Putin provin de la oficiali din două țări familiarizați cu reuniunea de la sfârșitul anului 2025 și nu reprezintă un document oficial făcut public de Kremlin. Moscova a respins în mod repetat acuzațiile privind interferența în alegerile din Republica Moldova.
Implicații pentru securitatea regională
Analiștii în politici de securitate consideră că dezvăluirile NYT confirmă faptul că Rusia nu a renunțat la ambițiile sale expansioniste în Europa de Est, chiar dacă războiul din Ucraina a consumat resurse uriașe. Republica Moldova, cu o economie fragilă, o regiune separatistă în Transnistria și o populație profund divizată geopolitic, reprezintă o țintă vulnerabilă pentru influența malignă a Kremlinului. Succesul operațiunilor de destabilizare ar putea deschide calea pentru acțiuni similare în alte țări din regiune, inclusiv în statele membre NATO și UE.
Pentru România, situația de la granița de est este monitorizată cu atenție maximă. Autoritățile de la București au sporit măsurile de securitate la frontieră și colaborează strâns cu serviciile de informații din Republica Moldova. Declarațiile recente ale ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, privind poziționarea României în prima linie de apărare a UE capătă o semnificație și mai profundă în contextul dezvăluirilor din investigația NYT. Securitatea Moldovei este, indirect, securitatea României și a întregii Uniuni Europene.
Surse: Profit.ro, The New York Times, News.ro
