Ei sunt cei mai ușor de păcălit români. Poliția Română a identificat profilul victimelor pe care escrocii le abordează

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 22-11-2026 09:00

Article thumbnail

Sursă foto: Freepik

Persoanele în vârstă, cu studii medii, din mediul urban apar frecvent între victimele înșelăciunilor prin false investiții în acțiuni și criptomonede, potrivit unei analize a Poliției Române. Concluziile privesc această categorie de fapte, nu toate fraudele și nici capacitatea unei întregi categorii de români de a recunoaște o înșelătorie. Studiul descrie cazurile ajunse în atenția autorităților, iar rezultatele trebuie citite în acest cadru.

Ce a analizat Poliția Română

Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității a studiat 1.252 de fraude cu investiții în acțiuni și criptomonede, produse în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2026. Demersul a urmărit conturarea profilului victimelor, prin examinarea unor caracteristici precum vârsta, nivelul studiilor, ocupația și mediul în care locuiesc persoanele afectate.

Este importantă diferența dintre o descriere a victimelor din cazurile analizate și o concluzie despre întreaga populație. Datele nu reprezintă un clasament al inteligenței și nu demonstrează că orice persoană care corespunde profilului va fi înșelată. Ele arată unde s-au concentrat cazurile documentate și pot orienta mesajele de prevenire către grupurile care apar frecvent în evidențe.

Vârsta și studiile victimelor

Profilul cel mai frecvent prezentat în analiză este cel al unei persoane cu studii medii, cu vârsta între 66 și 75 de ani. Privită mai larg, categoria de vârstă 46–75 de ani reunește 64,1% dintre victime. Cea mai tânără persoană afectată avea 16 ani, iar cea mai în vârstă avea 91 de ani, ceea ce arată întinderea fenomenului dincolo de un singur segment.

Persoanele cu cel mult studii medii reprezentau 50,8% dintre victime, în timp ce 38,8% aveau studii superioare. Prezența acestui din urmă grup este relevantă: absolvirea unei facultăți nu oferă, în sine, protecție față de promisiunile financiare false. Rezultatele nu susțin ideea că asemenea înșelăciuni îi afectează exclusiv pe cei cu un nivel mai redus de educație.

Pensionarii și angajații, ponderi apropiate

Din punctul de vedere al ocupației, 41,9% dintre victime erau pensionari, iar 41,1% erau angajați la momentul comiterii faptelor. Cele două categorii apar astfel cu ponderi apropiate în analiza Poliției. Deși pensionarii ocupă un loc important în profilul prezentat, persoanele aflate în activitate sunt, la rândul lor, puternic reprezentate între cei afectați.

Mediul urban predomină în distribuția victimelor, potrivit datelor publicate despre studiu. Această constatare descrie domiciliul persoanelor din cazurile examinate, fără să stabilească singură de ce au fost abordate sau care a fost mecanismul psihologic al înșelării. O asociere statistică nu trebuie transformată automat într-o explicație completă a conduitei infractorilor sau a deciziilor victimelor.

Promisiunea unei investiții ascunde cererea de bani

În 74,8% dintre cazurile analizate, infractorii le-au cerut victimelor să trimită bani. În 51,5% dintre fraude, promisiunea făcută era că sumele vor fi investite în acțiuni, iar în aproximativ 24% dintre situații era invocată investirea în criptomonede. Aceste date descriu pretextul folosit pentru obținerea banilor, nu existența unor investiții autentice realizate în numele persoanelor păgubite.

Diferența este esențială pentru înțelegerea fenomenului: o pierdere provocată de o înșelăciune nu este același lucru cu fluctuația valorii unei investiții reale. În cazurile analizate de Poliție, tema investiției reprezintă mecanismul prin care oamenii sunt convinși să transfere sume. Faptul că sunt pomenite acțiuni sau monede virtuale nu dovedește că banii ajung efectiv într-un instrument financiar.

Prejudiciile sunt raportate în mai multe monede

Pentru 1.038 de cazuri, prejudiciile plătite în lei au depășit, cumulat, 58 de milioane de lei. În 125 de situații au fost consemnate plăți în euro, cu pierderi totale de peste două milioane de euro. Alte 193 de cazuri au inclus plăți în dolari, în valoare totală de aproape șase milioane de dolari.

Sumele sunt prezentate separat, în monedele indicate în analiza publicată, fără o conversie care ar necesita un curs de schimb și o dată de referință. De asemenea, categoriile monetare nu trebuie confundate automat cu grupuri distincte de victime. Mesajul principal al datelor rămâne amploarea prejudiciilor și faptul că vulnerabilitatea la falsele investiții traversează mai multe categorii de vârstă, ocupație și educație.

Surse: Jurnalul.

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri