Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a luat o poziție fără echivoc în privința unei practici îngăiminate în școlile românești: fondul clasei. Edilul a anunțat că această formă de colectare de bani de la părinți este strict interzisă în toate unitțile de învățământ din oraș și că profesorii sau directorii care continuă să ceară astfel de contribuții vor fi făcuți „de minune și de rușine” public. Declarația lui Boc vine în contextul unei dezbateri naționale tot mai intense despre presiunile financiare la care sunt supuși părinții și despre necesitatea reformării sistemului educațional, care ar trebui să fie finanțat corespunzător de la buget, nu prin donații obligatorii.
O decizie fermă în scandalul fondului clasei
Fondul clasei a devenit, de-a lungul anilor, un simbol al eșecului statului de a asigura finanțarea adecvată a școlilor. Deșine legal interzisă, practica persistă în multe unitțile de învățământ, sub diverse forme: de la bani pentru reparații și dotări, până la contribuții pentru activități extracurriculare sau chiar pentru salariile unor angajați auxiliari. Emil Boc a declarat că a primit numeroase sesizări de la părinți din Cluj-Napoca care se simt constrânși să plătească sume de bani pe care nu și le permit. „Nu voi tolera așa ceva în orașul pe care-l administrez. Cine mai strânge fondul clasei va fi făcut de minune și de rușine”, a tunat primarul. Mesajul a fost primit cu entuziasm de către părinți, dar a stârnit reacții defensive din partea unor cadre didactice care susțin că, fără aceste fonduri, școlile nu ar putea funcționa.
De ce este interzis fondul clasei
Conform legii educației din România, finanțarea școlilor este exclusiv responsabilitatea statului și a autorităților locale. Colectarea de bani de la părinți, sub orice formă, este ilegală și poate fi considerată o formă de abuz. În ciuda acestui cadru legal clar, fondul clasei a supraviețuit ca o practică tacit acceptată, de multe ori cu complicitatea chiar a părinților, care vor să-și asigure copiilor condiții mai bune la școală. Emil Boc a precizat că va institui o linie telefonică directă la Primărie unde părinții pot sesiza cazurile în care li se cere bani. De asemenea, edilul a anunțat că va colabora cu inspectoratul școlar pentru a face controale inopinate și pentru a aplica sancțiuni drastice acolo unde se va dovedi că fondul clasei este încă activ.
Reacții din sistemul educațional
Decizia lui Emil Boc a împărțit sistemul educațional din Cluj-Napoca. Pe de o parte, mulți profesori au salutat inițiativa, considerând că pune capăt unei practici umilitoare atât pentru părinți, cât și pentru cadrele didactice. „Este o măsură corectă. Profesorii nu ar trebui să fie nici colectori de fonduri, nici contabili. Rolul nostru este să predăm, nu să cerem bani”, a declarat un profesor de matematică dintr-un liceu de prestigiu. Pe de altă parte, unii directori de școală au atras atenția că bugetele alocate de minister sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, în special pentru utilități, reparații și materiale didactice. Ei susțin că, fără fondul clasei, multe școli ar intra într-un colaps financiar. Emil Boc a replicat că problema trebuie rezolvată la nivelul finanțării de bază, nu prin încălcarea legii.
Un model pentru alte orașe?
Cluj-Napoca este considerată adesea un etalon în administrația locală din România, iar deciziile luate aici au tendința de a fi copiate și de alte municipii. Dacă inițiativa lui Emil Boc va avea succes și fondul clasei va dispărea cu adevărat din școlile clujene, presiunea asupra altor primari va crește pentru a lua măsuri similare. Deocamdată, rămâne de văzut dacă anunțul edilului va fi urmat de acțiuni concrete sau va rămâne doar o declarație de intenție. Părinții din Cluj așteaptă cu interes rezultatele, sperând că, de data aceasta, vor scăpa de o povară financiară pe care o consideră nedreaptă și ilegală.
Surse: Ziare.com, Realitatea.net, DigiSport, DCNews, Ziare.com.
