sursa foto:  Getty

EXCLUSIV Omul care a lansat în premieră scenariul unei candidaturi a Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din România reacționează: ‘Nu asta intenționează!’/Interviu cu sociologul Bruno Ștefan

În ultima vreme, în spațiul public românesc, s-a rostogolit scenariul unei posibile candidaturi a președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, la alegerile prezidențiale din 2024.

Scenariul privind posibila candidatură a Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din România nu este unul nou. El a fost lansat în premieră de sociologul Bruno Ștefan, într-un interviu acordat site-ului Psnews.ro, interviu publicat în luna februarie a anului 2021.

În acest context, vineri, reporterul Bugetul.ro l-a contactat pe Bruno Ștefan, pentru a vedea dacă mai crede că un astfel de scenariu mai este realizabil, având în vedere invazia rusă în Ucraina.

Astăzi o să vă prezentăm o primă parte a interviului pe care l-am realizat cu Bruno Ștefan.

Bruno Ștefan, pentru Bugetul.ro: „Maia Sandu nu asta intenționează

Eugen Dinu: Din câte știu, dumneavoastră ați lansat, în 2021, scenariul privind posibilitatea candidaturii Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 2024. Mai credeți că este posibilă o astfel de candidatură?

Bruno Ștefan: Maia Sandu declară că nu va candida. Tot trimite aceste mesaje unor oameni, inclusiv mie, că nu-și dorește acest lucru. Ea are acum nevoie de sprijinul întregii elite politice românești de aici, pentru a putea ține barca Moldovei în picioare, că se scufundă. Ea nu asta intenționează (n.r. – să candideze la alegerile prezidențiale din 2024).

Nu cred că se va produce fenomenul ăsta. Bineînțeles, e surâzător ca un scenariu „Alexandru Ioan Cuza” să se producă, să se repete ce s-a întâmplat în 1859, dar nu va fi. Pentru că ambele constituții spun că președintele unei țări nu are voie să exercite nicio altă funcție, absolut niciuna. Deci nu are cum să fie președinte și-ntr-o țară, și-n alta. Ar trebui să renunțe la una din ele. Unirea, dacă este să se producă, se produce printr-un referendum în ambele țări și abia pe urmă se alege noul președinte, votat de către toți ceilalți.

Dar scenariul ca ea să candideze este incompatibil cu funcția de președinte a ei.

E.D.: Nu are nicio legătură cu contextul actual, cu invazia Rusiei în Ucraina?

B.Ș.: Tocmai pentru acest context, ea face sau oamenii din jurul ei fac o campanie de promovare a imaginii ei bună în România. De asta noi am fost seduși: iată, e extraordinar! La cât de rău îi vedem pe politicienii noștri, uite, un om extraordinar, bine văzut de români. E adevărat, ea lucrează la imaginea ei bună în România și vedem că nu apar știri negative despre ea, vedem că noi nu cunoaștem ce se întâmplă acolo, bătăliile pe care le duce cu diverși alții. Acolo, bătăliile sunt destul de dure, nu sunt ca la noi.

Dar ea are nevoie de susținerea românească într-o bătălie care e destul de sofisticată, pentru că rușii de acolo au susținerea întregii Rusii. Nu e mică forța comunității rusești din Moldova. Și atunci, ea știe că îi poate contrapune forța majorității românești de aici, ce încă nu e suficientă în bătăliile de acolo. Moldova e un butoi de pulbere care stă să explodeze. Și de asta ea are nevoie de susținerea tuturor, nu să mai creeze încă un fenomen care să explodeze. Poate că greșesc eu.

E.D.: Din informațiile dumneavoastră, sunt semnale că am putea asista la o invazie rusă și în Republica Moldova?

B.Ș: Nu pot eu să spun, dar eu mă uit așa… e un site Global Fire Power, care arată armele fiecărei țări, pe toate categoriile și eu când mă uit ce armament are Rusia… Nu o compar cu Moldova, o compar cu Ucraina, care a urcat pe locul 15 în lume, ca forță, și cu toate astea sunt mult departe, cu toate tancurile pe care le-ar primi, în așa fel încât eu cred că războiul, cu cât se întețesc cererile de armament pentru Ucraina, cu atâta și Rusia are forță de lovire mai mare decât Ucraina, care are mai degrabă forță de apărare, nu de atac.

Și în condițiile astea, pare că războiul se va încrâncena în perioada următoare și se va întinde pe suprafețe mai mari. Și de ce să nu mă sperii că s-ar putea să se întâmple și în Transnistria? Că este o zonă cu destul de mare forță militară rusească și care spune acum că, iată, comunitatea rusă se simte persecutată, la fel cum spuneau și în Donbas.

„Nu credeam că se va ajunge la război, când eu o vedeam pe Maia Sandu președinte”

Și mă tem tare de o situație care să se repete, la fel ca în Donbas. Nu știu. Acum eu nu sunt previzionar, să spun ce se va întâmpla. Dar în loc să calmăm situațiile, parcă riscăm să le inflamăm, inclusiv eu, lansând acest scenariu.

Pentru că nu credeam că se va ajunge la război, când eu o vedeam pe Maia Sandu președinte. Cu mult înainte de a candida la ea în țară, îi vedeam potențialul. Ca sociolog, văd un om cum își construiește scenariul, cariera, când are și doar gândul ăsta, prin gesturile pe care le exprimă. Așa că știam că are potențial femeia asta. Dar s-a ajuns acolo să vadă că are resurse mai puține decât are la Cotroceni Klaus Iohannis. Pentru Iohannis, este o relaxare – exagerez puțin! – situația prezidențială. Are o armată mai puternică decât Moldova, are militari străini, este integrat în NATO, în UE. Nu se pot întâmpla lucruri grave aici, dar în Moldova? Discursurile suveraniste ale rușilor sunt înspăimântătoare acolo. Și cum trebuie să lucreze într-o astfel de situație, nu știu să vă spun.

E.D.: Totuși, nu aveați cum să anticipați că va fi război în 2022.

B.Ș.: Nu știu, unii spun că da. Nu-i țară NATO, e la graniță. România a jucat supărător pentru Rusia, deși nu foarte mult, precum Polonia. Ar putea să ne dea o lecție. Doamne ferește! Nu știu să spun ce se va întâmpla. Asta ar fi o lecție pentru România. În cazul în care Moldova ar fi atacată, probabil că România se va considera îndreptățită să intre în război. Eu mă tem de așa ceva. Să sperăm că nu se inflamează lucrurile. Nu credeți că, dacă ar fi atacată Moldova, România ar fi obligată să intervină?

E.D.: Ba da! Bineînțeles!

B.Ș.: Ar putea să spună nu mă interesează, e alt stat? Nu! Pentru că are un milion și ceva de cetățeni care sunt cetățeni români dintre moldoveni. Familiile cetățenilor români sunt tot români. Până la urmă, statul român are o îndreptățire să-și apere populația de acolo.

E.D.: Sunt de acord cu dumneavoastră. Având în vedere și precedentul din 28 iunie 1940, avem o datorie istorică față de Basarabia.

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare