O schimbare majoră în legislația integrității
Camera Deputaților a adoptat, pe 24 august 2026, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, cunoscută și sub numele de Legea ANI. Actul normativ aduce schimbări semnificative în modul în care demnitarii și funcționarii publici declară averile și interesele lor. Cea mai importantă modificare constă în înlocuirea declarațiilor de avere detaliate cu o „fișă publică de interese”, care va conține praguri valorice și categorii de bunuri, fără a mai specifica sume exacte sau adrese complete. Măsura a fost adoptată ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, care a constatat că forma anterioară a declarațiilor încălca dreptul la viață privată.
Ce conține noua fișă de interese
Potrivit noii legi, fișa publică de interese va conține informații despre funcția deținută, veniturile anuale însemnate, dar grupate pe categorii și intervale valorice, nu cu sume exacte. De exemplu, un funcționar va declara că deține un teren agricol în valoare de 50.000-100.000 de euro, nu că deține un teren de 75.000 de euro în comuna X. De asemenea, adresele exacte ale proprietăților imobiliare nu vor mai fi publicate, ci doar localitatea și județul. Aceste schimbări au fost justificate prin necesitatea de a proteja demnitarii și familiile lor de eventuale riscuri de securitate, menținând însă transparența asupra averii și a intereselor.
Cine este vizat de noua regulă
Legea se aplică tuturor persoanelor care ocupă funcții publice, inclusiv demnitari, parlamentari, miniștri, primari, președinți de consilii județene, magistrați, funcționari publici cu funcții de conducere și șefii de instituții de ordin central și local. Noua fișă de interese va trebui completată anual și depusă la Agenția Națională de Integritate, care o va publica în termen de 30 de zile. Nepredarea sau declararea incompletă a fișei poate atrage sancțiuni disciplinare, administrative și, în anumite cazuri, penale. Legea introduce și obligația de a actualiza fișa ori de câte ori apar modificări semnificative în patrimoniul declarantului.
Critici și reacții în spațiul public
Organizațiile neguvernamentale de combatere a corupției au criticat dur noua lege, susținând că eliminarea sumelor exacte și a adreselor complete reduce drastic capacitatea de a detecta incompatibilitățile și conflictele de interese. Ei argumentează că transparența totală a fost unul dintre pilonii luptei anticorupție în România și că noua formă de fișă creează zone gri care pot fi exploatate. Pe de altă parte, unii demnitari au salutat decizia, considerând că declarațiile de avere detaliate expuneau familiile lor unor riscuri inutile, inclusiv la adresa siguranței personale. Dezbaterile continuă și după adoptare, unii specialiști anunțând că vor sesiza din nou Curtea Constituțională.
Contextul legislativ mai larg
Legea ANI nu este singulară în efortul de reformă a administrației publice. În aceeași perioadă, Legea 165/2026 a intrat în vigoare, modificând regulile de carieră și integritate pentru funcționarii publici. Aceasta introduce competențe clar definite, promovarea legată de performanță și standarde extinse privind incompatibilitățile. Agenția Națională a Funcționarilor Publici a anunțat că va elabora ghiduri pentru implementarea noilor reguli și că toate instituțiile publice trebuie să-și actualizeze fișele de post până la 1 ianuarie 2027. Împreună, aceste legi schimbă fundamental modul în care statul român gestionează transparența și integritatea în funcția publică.
În plus față de fișa de interese, noua lege prevede și măsuri mai stricte privind verificarea averilor de către Agenția Națională de Integritate. ANI va putea solicita documente suplimentare de la instituții precum ANAF, registrul comerțului și oficiile de cadastru, pentru a verifica veridicitatea informațiilor declarate. Această prevedere este văzută ca un element de echilibru, menit să compenseze reducerea detaliilor publice cu o verificare mai riguroasă în culise. În cazul încălcărilor, sancțiunile rămân severe: amenzi de până la 30.000 de lei și interdicția de a ocupa funcții publice timp de 3 ani.
Surse: Libertatea.ro, Ziare.com, Agerpres.ro, OficiulDeStiri.ro
