Legea integrității, votată. USR, rămas singur în sală, întreaga poveste pentru cine nu a urmărit scandalul politic

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 26-08-2026 21:00

Article thumbnail

Sursă foto: zf.ro

Un vot cu ecouri politice majore

Senatul României, în calitate de for decizional, a adoptat Legea integrității, un proiect considerat esențial pentru funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Actul normativ a trecut cu 105 voturi, dar procesul a fost marcat de tensiuni și de un scandal politic fără precedent. USR a rămas practic singurul partid care a susținut varianta originală a legii, întrucât PSD și AUR au depus amendamente controversate care au schimbat substanțial conținutul proiectului. Votul a avut loc în sesiunea extraordinară și a creat un nou episod de confruntare în Parlament.

Ce conține legea și ce amendamente au fost aduse

Proiectul original al legii integrității avea ca scop consolidarea cadrului legislativ în materia integrității, întrărirea atribuțiilor ANI și crearea unor mecanisme mai eficiente de control al averilor demnitarilor. Însă, PSD și AUR au depus amendamente care schimbă direcția legii. Printre acestea se numără încetarea mandatului aleșilor locali cu decizii definitive de incompatibilitate, o prevedere care îl vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, lider al USR. Un alt amendament inițiat de AUR, votat și de PSD, stabilește că partenerii de viață ai demnitarilor trebuie să-și declare averea. De asemenea, s-a propus reducerea interdicțiilor pentru cei găsiți în incompatibilitate și limitarea atribuțiilor inspectorilor ANI.

De ce USR a rămas singur în sală

Uniunea Salvați România a depus amendamente proprii, prin care solicita ca declarațiile financiare ale tuturor demnitarilor să fie publice și accesibile oricărui cetățean. Când acestea au fost respinse, iar amendamentele PSD-AUR au trecut, parlamentarii USR au votat împotriva proiectului modificat, rămânând astfel singurii care au susținut transparența totală. După vot, Alina Gorghiu a comentat pe rețelele sociale că USR-iștii au făcut scandal în spațiul public că legea este rea, însă au votat în Senat cot la cot cu AUR și PSD, o afirmație contestată de liderii USR care susțin că au votat doar pentru amendamentele lor și împotriva formei finale.

Scandalul din jurul publicării declarațiilor de avere

Un alt motiv de dispută a fost transparența declarațiilor de avere. O decizie recentă a Curții Constituționale a eliminat obligativitatea publicării unor informații din aceste documente, iar PSD a propus eliminarea completă a publicării acestora. USR a reacționat dur, susținând că această măsură ar submina lupta anticorupție și că cetățenii au dreptul să știe ce avere au demnitarii lor. G4Media.ro a relatat că Tanczos Barna a declarat că legea a devenit un concurs de mesaje politice și că este inadmisibil să faci legi cu țintă clară către o persoană. Acuzațiile se referă la faptul că amendamentele au fost gândite special pentru a-țloca pe Dominic Fritz și pentru a proteja alți politicieni cu probleme de integritate.

Consecințele și ce urmează

Legea adoptată în Senat va merge acum la promulgare, iar președintele va trebui să decidă dacă o semnează și o trimite spre publicare sau o returnează Parlamentului pentru reexaminare. USR a anunțat că va ataca legea la Curtea Constituțională, considerând că unele prevederi sunt neconstituționale. Criticile din societatea civilă nu au întârziat să apară, mai multe organizații neguvernamentale acuzând că noua lege slăbește ANI și deschide ușa corupției. Scandalul politic dezvăluit în jurul legii integrității este un exemplu clar al modului în care interesele de partid pot afecta legislația fundamentală a unui stat.

Legea integrității este un jalon cheie al PNRR, iar adoptarea sa era o condiție pentru accesarea unor fonduri europene nerambursabile. În teorie, legea ar trebui să întrească mecanismele de control asupra demnitarilor și să prevină conflictele de interese. În practică, însă, amendamentele adoptate au diluat semnificativ aceste obiective. Experții anticorupție susțin că noua formă a legii va face ca ANI să aibă mai puține instrumente de investigare și că sancțiunile vor fi mai blânde. Acest lucru ar putea duce la o scădere a încrederii publice în instituții și la o perpetuare a fenomenului corupției la nivel local.

Surse: PrimaPagina.ro, StirileProTV.ro, G4Media.ro, ActeSiDrepturi.ro

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri