O schimbare legislativă cu impact major
Mii de consilieri locali și județeni din România au intrat în incompatibilitate începând cu data de 25 august 2026, conform unei modificări recente aduse Codului administrativ prin Legea 165/2026. Noua regulă interzice aleșilor locali să dețină simultan funcția de consilier și un post de angajat la stat, fie ca funcționar public, fie ca personal contractual. Termenul-limită pentru încetarea stării de incompatibilitate a fost stabilit la 25 august 2026, iar cei care nu au făcut demersurile necesare riscă să-și piardă mandatul sau locul de muncă. Deja în mai multe județe au început să curgă demisiile.
Cine este vizat de incompatibilitate
Sunt afectați toți consilierii locali și județeni care, pe lângă mandatul obținut în urma alegerilor, ocupă și o funcție de angajat la stat. Aceasta poate însemna un post în administrația publică locală, în instituții deconcentrate sau în alte entități finanțate de la bugetul de stat. Potrivit estimărilor, mii de consilieri din întreaga țară se află în această situație. Singura excepție prevăzută de lege o reprezintă cadrele didactice, care pot păstra ambele calități. Pentru toți ceilalți, legea este clară: trebuie să aleagă între funcția de ales local și cea de angajat la stat.
Ce prevede Legea 165/2026
Legea 165/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 7 august 2026, a introdus articolul 553² în Codul administrativ, care stabilește noi reguli de incompatibilitate pentru aleșii locali. Conform acestui articol, persoanele vizate au avut la dispoziție 15 zile calendaristice pentru a face demersurile necesare încetării incompatibilității, termen care a expirat pe 25 august 2026. Această prevedere era de fapt un jalon în cadrul PNRR, pe care România avea obligația să-l îndeplinească pentru a nu risca suspendarea fondurilor europene. Implementarea rapidă a arătat determinarea guvernului de a respecta angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
Demisii și reacții în teritoriu
În județe precum Gorj, Satu Mare, Vrancea și altele, zeci de consilieri au ales să demisioneze fie din funcția de consilier, fie din postul de la stat. Unii au preferat să-și păstreze mandatul, considerând că funcția politică le oferă mai multă influență, în timp ce alții au rămas angajați, invocând stabilitatea financiară. Situația a generat blocaje în mai multe primării și consilii județene, unde numărul consilierilor a scăzut sub majoritatea necesară pentru luarea deciziilor. În unele cazuri, au fost necesare convocări de ședințe extraordinare pentru a valida demisiile și pentru a organiza alegeri parțiale.
Consecințe politice și administrative
Pe termen mediu, măsura ar putea schimba fața administrației locale din România. Experții în administrație publică consideră că separarea clară între funcția politică și cea de funcționar public va reduce conflictul de interese și va crește calitatea actului administrativ. Pe de altă parte, criticii susțin că legea lovește în oameni care au acumulat experiență administrativă și că va duce la o politizare excesivă a consiliilor, deoarece doar cei cu venituri alternative sau independenți financiar vor putea ocupa funcții de consilieri. Indiferent de poziție, efectele Legii 165/2026 se vor resimți ani de zile în administrația locală românească.
Pe termen lung, Legea 165/2026 ar putea duce la o schimbare a profilului consilierului local tipic. Dacă până acum mulți consilieri erau angajați ai primăriei sau ai instituțiilor deconcentrate, într-o perioadă de tranziție, aceștia vor fi înlocuiți, probabil, de antreprenori, profesioniști liberali sau pensionari. Acest lucru ar putea aduce mai multă diversitate de opinii în consilii, dar și mai puțină experiență în administrație. De asemenea, există riscul ca unele consilii să devină vulnerabile la influența grupurilor de interese, deoarece consilierii fără o sursă stabilă de venit ar putea fi mai ușor de influențat. Echilibrul dintre integritate și competență rămâne cheia succesului acestei reforme.
Surse: G4Media.ro, JurnalDeVrancea.ro, PresaSM.ro, Aktual24.ro, GorjTV.ro
