O presiune nouă de la Bruxelles
Comisia Europeană a cerut României să aplice contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și asupra pensiilor care depășesc 3.000 de lei, începând cu anul 2027. Cerința face parte dintr-un pachet mai larg de recomandări privind consolidarea fiscală și aducerea sistemului de pensii în conformitate cu normele europene. În prezent, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei sunt scutiți de la plata CASS, o măsură introdusă anterior de guvernele românești pentru a proteja cumpărătura de putere a vârstnicilor. Uniunea Europeană consideră însă că această scutire creează o distorsiune și că toți contribuabilii ar trebui să participe la finanțarea sistemului de sănătate, indiferent de vârstă.
Câți pensionari ar fi afectați
Conform datelor oficiale, în România există aproximativ 780.000 de pensionari cu pensii între 3.000 și 4.000 de lei, care ar fi direct afectați de reintroducerea CASS. Pentru această categorie, plata CASS ar înseamnă o reducere lunară de aproximativ 10% din venit, adică între 300 și 400 de lei mai puțin la pensie. În plus, cei cu pensii de peste 4.000 de lei plătesc deja CASS, deci modificarea nu i-ar atinge. Miza financiară este importantă: statul ar putea aduna în plus aproximativ 4 miliarde de lei anual, bani care ar intra în bugetul asigurărilor de sănătate.
Cum au răspuns autoritățile române
Guvernul României a reacționat la presiunea europeană cu o contra-ofertă: în loc să reintroducă CASS la pensiile de peste 3.000 de lei, propune majorarea pragului la 4.000 de lei. Această măsură ar înseamna că pensionarii cu venituri între 3.000 și 4.000 de lei nu ar mai plăti CASS, iar cei afectați ar fi doar cei cu pensii mai mari. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că executivul dorește să protejeze cât mai mulți vârstnici și că va negocia cu Comisia Europeană o soluție de compromis. El a subliniat că pensionarii români au deja pensii mici comparativ cu media europeană și că orice reducere suplimentară ar accentua sărăcia.
Contextul fiscal și politic
Dezbaterea privind CASS pe pensii vine într-un moment sensibil pentru România, care trebuie să-și aducă deficitul bugetar sub control pentru a respecta criteriile de convergență. Comisia Europeană a identificat sistemul de pensii ca fiind unul dintre domeniile cu risc fiscal ridicat, iar eliminarea scutirilor este văzută ca o măsură necesară de consolidare. Pe de altă parte, orice modificare care reduce pensiile este profund nepopulară, mai ales înaintea alegerilor locale. Opoziția a criticat deja guvernul, acuzându-l că cedează presiunilor de la Bruxelles în detrimentul intereselor românilor.
Perspective pentru 2027
Indiferent de forma finală pe care o va lua decizia, este clar că sistemul de pensii din România va suferi modificări semnificative începând cu 1 ianuarie 2027. Pe lângă discuțiile despre CASS, pensiile vor fi indexate cu rata inflației, estimată la aproximativ 10%, plus 3% corespunzător creșterii venitului mediu brut, ceea ce înseamnă o majorare totală de aproximativ 13%. Această indexare ar aduce o creștere medie de 360 de lei lunar la pensie. În aceste condiții, chiar și cei care ar plăti CASS ar putea rămâne cu un venit net mai mare decât în 2026. Deocamdată, pensionarii așteaptă clarificări și speră că negocierile cu UE vor duce la o soluție echitabilă.
Experții în dreptul asigurărilor sociale atrag atenția că aplicarea CASS la pensii este o practică comună în majoritatea statelor europene. În Germania, Franța sau Italia, sistemele de asigurări de sănătate sunt finanțate prin contribuții procentuale aplicate tuturor veniturilor, inclusiv pensiilor. România a fost una dintre excepțiile europene, având praguri generoase de scutire. Adoptarea unui sistem mai apropiat de modelul european ar aduce mai multă echitate în distribuția sarcinilor fiscale, dar ar trebui implementată gradual, pentru a nu șoca pensionarii care deja se confruntă cu dificultăți financiare.
Surse: Gandul.ro, StiriPeSurse.ro, Newsweek.ro, DoctorulZilei.ro
