Ministrul Muncii, Florin Manole, îl acuză pe fostul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, că ar fi raportat către Comisia Europeană persoane decedate drept persoane dezinstituționalizate. În mesajul video transmis la 2 noiembrie, oficialul susține că erorile vor duce la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Acuzațiile privind datele trimise la Bruxelles
Disputa privește indicatorii pentru dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități și documentele utilizate pentru justificarea îndeplinirii țintei. Șeful de la Muncă afirmă că raportarea inițială a inclus cazuri care nu puteau fi luate în calcul și că verificările ulterioare au redus numărul persoanelor eligibile.
„Au cosmetizat cifrele, au făcut raportări false”, a declarat ministrul. El leagă aceste presupuse nereguli de o viitoare corecție financiară și afirmă că România va pierde bani. Declarațiile reprezintă acuzațiile sale; relatarea consultată nu include o poziție a lui Pîslaru și nici valoarea unei corecții comunicate de Comisia Europeană.
Oficialul susține că verificarea și raportarea trebuiau realizate în lunile iulie și august. În versiunea prezentată public, problema nu ar fi apărut doar după expedierea tabelului, ci ar fi fost semnalată înainte, prin avertizări scrise referitoare la documentele și informațiile necesare.
Avertizările despre care vorbește ministrul Muncii
Potrivit lui Manole, colegi din Ministerul Muncii l-ar fi avertizat în repetate rânduri pe fostul ministru al Fondurilor Europene, în luna august. Solicitările ar fi privit verificarea și completarea datelor, precum și adăugarea documentelor justificative pentru îndeplinirea corespunzătoare a țintei din PNRR.
Actualul șef al ministerului afirmă că demersurile nu au dus la corectarea raportării. El susține că datele greșite, inclusiv cele referitoare la persoane decedate, au fost transmise Comisiei Europene sub semnătura președintei Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, instituție cunoscută prin abrevierea ANPDPD.
În această prezentare, responsabilitatea invocată privește atât verificarea dosarelor, cât și transmiterea indicatorilor. Ministrul nu se limitează la contestarea unui total, ci susține că existau categorii de cazuri care trebuiau eliminate înainte ca documentele să ajungă la instituția europeană.
Cronologia invocată pentru lunile iulie și august
Șeful de la Muncă afirmă că până la 8 iulie 2026 fusese stabilit cadrul general necesar procesului. Toți actorii implicați ar fi fost informați oficial că decesele, transferurile între centre și formele de locuire neconforme nu puteau fi considerate rezultate eligibile pentru dezinstituționalizare.
Dosarul ar fi fost predat noii conduceri a ANPDPD la 10 iulie, printr-un protocol oficial. Potrivit aceleiași cronologii, instituția avea apoi termen până la 31 august pentru a verifica dosarele și a asigura conformitatea acestora cu cerințele procesului raportat.
Succesiunea acestor momente este folosită de ministru pentru a susține că exista un interval de verificare înaintea anunțului privind atingerea țintei. El indică, astfel, o etapă de stabilire a cadrului, una de predare a dosarului și o perioadă destinată controlului documentelor justificative.
De la 3.976 de persoane raportate la 3.498
La începutul lunii septembrie, ANPDPD ar fi anunțat îndeplinirea țintei și ar fi raportat 3.976 de persoane dezinstituționalizate. Când tabelul a ajuns la Comisia Europeană, potrivit declarației ministrului, au fost identificate informații lipsă și situații care nu se încadrau în condițiile cerute.
Printre problemele enumerate se află decese, transferuri în alte centre rezidențiale și persoane care nu erau instituționalizate până în anul 2020. Oficialul afirmă că instituția europeană a solicitat de urgență revizuirea datelor, iar verificarea făcută ulterior la minister a dus la eliminarea a 478 de cazuri.
Numărul rămas ar fi fost de 3.498 de persoane, susține acesta. Cazurile excluse nu reprezintă toate persoane decedate: explicația sa include și lipsa documentelor, forme de locuire nereglementate, transferuri sau situații în care dezinstituționalizarea era încă în desfășurare. Distincția arată ce anume contestă ministrul în totalul inițial.
Miza financiară a disputei
Florin Manole afirmă că o corecție a fondurilor este inevitabilă și spune că ministerul nu va acoperi eroarea prin păstrarea unei cifre convenabile. Mesajul său pune în legătură conformitatea dosarelor cu finanțarea europeană, fără să precizeze suma pe care România ar urma să o piardă.
În centrul acuzațiilor se află, așadar, modul de verificare a cazurilor raportate și momentul în care datele trebuiau corectate. Cronologia și totalurile prezentate provin din declarația ministrului Muncii, iar responsabilitățile invocate trebuie păstrate ca susțineri atribuite, nu transformate într-o constatare judiciară.
3.976 de persoane în raportarea inițială invocată de ministru.
478 de cazuri eliminate după verificare, potrivit acestuia.
3.498 de persoane în totalul revizuit prezentat public.
Valoarea corecției financiare nu este precizată în declarație.
Surse: Digi24
