Primăria Municipiului București (PMB) analizează posibilitatea introducerii gratuității pentru transportul public în comun de suprafață. Autobuzele, troleibuzele și tramvaiele operate de Societatea de Transport București (STB) ar putea deveni gratuite pentru toți călătorii, conform unui scenariu aflat în studiu la nivelul administrației locale.
Contextul deciziei
Ideea transportului public gratuit în București nu este nouă, dar a căpătat avânt în contextul problemelor financiare cu care se confruntă STB și al dorinței de a reduce poluarea în capitală. Potrivit unor surse din administrație, sub 20% din costurile STB sunt acoperite în prezent din bilete și abonamente, restul finanțării venind din subvenții de la bugetul local.
Măsura este inspirată din modelele aplicat în alte orașe și state europene. Tallinn (Estonia) oferă transport gratuit rezidenților din 2013, Belgrad (Serbia) a eliminat plata călătoriilor în 2025, iar Luxemburg a introdus gratuitatea pentru toți utilizatorii transportului public încă din 2020.
Consilierii municipal susțin că, dacă oricum majoritatea costurilor sunt acoperite din bani publici, eliminarea biletelor ar putea simplifica sistemul și ar încuraja mai mulți bucureșteni să renunțe la mașini în favoarea transportului public.
Argumentele pro și contra
Suporterii ideii de transport gratuit argumentează că aceasta ar duce la reducerea traficului auto, scăderea poluării, și îmbunătățirea calității aerului în București. Orașul se confruntă cu niveluri ridicate de poluare, iar transportul public gratuit ar putea determina mai mulți șoferi să lase mașinile acasă.
De asemenea, măsura ar aduce beneficii sociale, eliminând costul transportului pentru categoriile vulnerabile. În prezent, peste 160.000 de bucureșteni beneficiază deja de gratuitate (vârstnici, elevi, studenți, persoane cu handicap). Extinderea gratuității la toți ar elimina birocrația de verificare a drepturilor.
Pe de altă parte, criticii susțin că eliminarea biletelor ar putea duce la aglomerare excesivă în vehicule și la scăderea calității serviciilor. Fără venituri proprii, STB ar deveni complet dependentă de subvenții, iar neglijarea întreținerii și modernizării ar putea afecta siguranța și confortul.
Situația financiară a STB
Societatea de Transport București trece printr-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar. Costurile cu salariile, mentenanța, și combustibilul au crescut, în timp ce numărul călătorilor plătitori a scăzut în anumite perioade. Compania are datorii și întârzieri la plăți către furnizori.
Potrivit datelor oficiale, STB transportă zilnic sute de mii de călători pe cele peste 100 de linii de autobuz, troleibuz și tramvai. Întreținerea parcului auto, care include multe vehicule vechi, reprezintă o cheltuială majoră.
Unii consilieri propun ca, în loc de gratuitate totală, să se caute noi surse de finanțare pentru STB: taxe de congestie pentru mașinile care intră în centru, parcări cu plată extinse, sau fonduri europene pentru modernizarea flotei.
Experiența altor orașe
Modelele internaționale oferă lecții diverse. În Luxemburg, transportul gratuit a dus la creșterea numărului de utilizatori cu 20% în primul an, reducând semnificativ traficul auto. Totuși, țara are o populație mică și venituri mari, fiind un caz special.
În Tallinn, gratuitatea este limitată la rezidenți; turiștii și vizitatorii plătesc în continuare. Această abordare a permis orașului să mențină un echilibru între accesibilitate și venituri.
Belgradul a introdus gratuitatea în 2025 ca măsură de stimulare economică și socială după perioada pandemică. Rezultatele sunt încă evaluate, dar primele semne arată o creștere a utilizării transportului public.
Bucureștiul, cu o populație de peste 2 milioane de locuitori și cu o rețea de transport public extinsă dar învechită, are provocări specifice. Orice decizie trebuie să țină cont de capacitatea financiară a municipalității și de nevoile reale ale călătorilor.
Ce urmează
Primăria Capitalei a anunțat că studiază fezabilitatea transportului public gratuit, dar nu a luat încă o decizie finală. Analizele vor include impactul financiar, estimări privind creșterea numărului de călători, și posibile surse alternative de finanțare.
Între timp, STB continuă să opereze cu sistemul actual de bilete și abonamente. Călătorii pot achiziționa titluri de călătorie prin aplicația mobilă, de la chioșcuri, sau prin SMS. Prețul unei călătorii simple este de 3 lei, iar abonamentele lunite costă 80 de lei pentru toate liniile.
Viceprimarul Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, a declarat că administrația este deschisă la dialog cu experții în transport și cu cetățenii pentru a găsi cea mai bună soluție. Orice schimbare majoră va fi anunțată din timp și va fi implementată gradual.
Pentru bucureșteni, perspectiva transportului gratuit este atrăgătoare, mai ales în contextul creșterii costului vieții. Însă succesul unei astfel de măsuri depinde de asigurarea unor servicii de calitate și de sustenabilitatea financiară pe termen lung.
