Gabriela Firea: Consolidarea clădirilor cu risc seismic este un subiect de siguranță națională! Programul început în Capitală trebuie să fie un model pentru țară. Nu doar clădirile din București sunt un pericol!

România este în topul țărilor europene vulnerabile în fața cutremurelor. Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic. Locuințele românilor sunt îmbătrânite, iar viețile lor pot fi puse în pericol. Autoritățile lucrează cu o legislație veche de peste 24 de ani și cu fonduri puține alocate la nivel national. Puține sunt exemplele unde autoritățile locale au găsit soluții. În Capitală, în ultimii patru ani au fost realizați pași cât pentru toți cei treizeci de ani dinainte. 

  1. Ce ați găsit în acest domeniu în 2016, când ați devenit prima femeie primar general al Capitalei?

Reducerea riscului seismic este o treabă foarte serioasă și care nu a primit atenția cuvenită multă vreme. Pe scurt, în anul 2016, am găsit lucrări de consolidare puține și blocate, subfinanțare, doar o mână de oameni care lucrau în Primăria Capitalei în acest domeniu și nici o strategie de viitor. În schimb am găsit un inventar al imobilelor aflate în pericol care ne-a cutremurat. Peste 2.000 de imobile cu probleme, încadrate în diferite clase de risc, majoritatea expertizate și acum 20 de ani. Prima decizie a fost să înființăm o structură în cadrul primăriei, cu specialiști în construcții, care să se ocupe exclusiv de acest domeniu. Așa a apărut Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. 

2. Așa a apărut programul București Trainic?

Da. Era nevoie să plecăm la drum cu o strategie. Problema fiind atât de amplă și necesitând o rezolvare cât de cât rapidă, a fost nevoie să avem o imagine asupra situației. În primul rând, am stabilit ce ne permite legislația să facem, care sunt obligațiile noastre, care sunt obligațiile proprietarilor și unde s-au blocat în trecut lucrurile. Trebuie spus de la început că lucrurile arată cu totul alfel pe hârtie, față de ce am găsit în teren. 

3. Adică legislația încurcă lucrurile în loc să le rezolve?

De multe ori, da. Principala lege după care se ghidează toate instituțiile are peste 24 de ani vechime. Din 1994 și până acum lucrurile s-au mai schimbat. În București, însă, am ajuns în această situație pentru că legea nu a fost respectată. De exemplu, avem și acum clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, prin expertize făcute până în anul 2000, care nu au fost consolidate. Asta în condițiile în care, proprietarii și autoritățile aveau obligația să realizeze aceste lucrări în maximum 4 ani. 

4. Am mai fi avut acum aproape 400 de imobile încadrate în clasa I de risc?

Poate că dar, dar cu siguranță nu pe cele expertizate seismic în urmă cu 20 de ani. Fondul construit îmbătrânește, este normal, iar una dintre principalele obligații are proprietarilor este să-și îngrijească proprietățile, fie că vorbim de persoane fizice sau instituții.

5. Ce a însemnat în ultimii 4 ani programul București Trainic?

Prioritatea a fost consolidarea clădirilor pericol public. Am făcut primul inventar al bucureștenilor care locuiesc în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic. Aproape 9.000 de oameni erau puși în pericol zilnic. Am identificat câteva probleme majore: nu aveau încredere în autorități că pot realiza lucrările, având în vedere exemplele proaste din trecut, nu aveau resursele necesare pentru consolidare și nu cunoașteau drepturile sau obligațiile pe care le au. Pentru a începe acest program, au fost adoptate hotărâri în Consiliul General al Municipiului București și a fost îmbunătățită, la nivel local, legislația în vigoare. În primul rând, au fost oferite facilități proprietarilor. Pentru prima dată, proprietarii cu venituri reduse nu plătesc sau contribuie doar cu jumătate la costul lucrărilor.

6. I-ați ajutat, practic, acolo unde îi durea cel mai tare, la buget…

O lucrare de consolidare nu este ieftină și nu este deloc ușor de acceptat să plătești niște sume mari, chiar și în rate pe 25 de ani. Unii proprietari chiar nu au de unde și dacă unul singur nu acceptă, nu se poate începe lucrarea. Faptul că nu mai erau obligați să plătească, le-a dat curaj multor proprietari să accepte realizarea lucrărilor fără să ajungem în instanță. Am avut, însă, cazuri unde situația a fost tranșată de judecători. Nu poți să pui în pericol viața vecinilor doar pentru mofturi. Programul pe care l-am realizat împreună cu echipa de la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic poate fi un exemplu de bune practici pentru toate autoritățile locale. 

7. Concret, cum arată în cifre programul derulat în ultimii patru ani în Capitală?

În ultimii trei ani, la nivelul Capitalei au fost realizate expertize tehnice pentru 1.000.000 de metri pătrați, din fonduri publice și private! Astfel, se cunoaște care este riscul seismic real pentru 500.000 mp de locuințe, aproape 300.000 mp de instituții medicale (spitale, policlinici etc.), dar și pentru 200.000 mp de instituții social-culturale (teatre, muzee, etc.). Pentru toate acestea au fost realizate Documentații de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI), Proiecte Tehnice (PT) și se lucrează în unele cazuri la reproiectare! Peste 240 de imobile au fost incluse în programul de reducere a riscului seismic pentru: Expertizare, proiectare sau reproiectare, Intervenții de urgență și Punere în siguranță, Consolidări imobile din clasa RS I, Reparații fațade imobile din clasele RS II și RS III. Doar în ultimii doi ani, 10 imobile RS I au fost consolidate din punct de vedere tehnic, 5 imobile fiind în curs de predare către proprietari, 10 imobile sunt în curs de consolidare. Peste 1.500 de persoane au fost relocate din imobile RS I și există peste 3.000 de persoane care își doresc să se mute. De asemenea, am deblocat lucrări începute în urmă cu aproape 10 ani, abandonate de constructorii abonați la acea vreme contractele cu primăria! Se lucrează acum la finalizarea lucrărilor în imobilele din Strada Ștefan Luchian nr. 12C, Strada D.I. Mendeleev nr. 17 și Bd. Schitu Măgureanu nr.19. Am demarat și primul program de reparații, reabilitare și restaurare a fațadelor clădirilor din centrul Bucureștiului. Până la finalul mandatului, au fost terminate lucrările la 15 imobile. 

8. Cum i-ați convins pe constructori să lucreze atât de mult într-un timp, totuși, scurt?

Aici și-au dovedit clar utilitatea companiile municipale înființare în timpul mandatului meu și care au fost atât de hulite. Majoritatea lucrărilor au fost executate de Compania Municipală Consolidări, prin contracte atribuite de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. În toți acești ani, s-a indus idea că aceste companii au funcționat din fonduri atribuite pe ochi frumoși. Nu, au trăit din ce au lucrat. Compania de Consolidări are aproape 800 de muncitori care au fost zilnic pe șantiere. În programul de reducere a riscului seismic au lucrat și Compania Municipală Dezvoltare Durabilă, care a avut specialiștii necesari pentru expertizarea tehnică. Au existat multe încercări de a aduce și companiile private alături de noi. În cazul blocului unde funcționează celebrul Club A, abia după a patra publicare în sistemul de achiziții publice s-a prezentat o firmă. Dacă nu ar fi existat companiile municipale, nu eram la mare distanță de ce am găsit în 2016.

9. Se putea face mai mult în acești 4 ani? A lipsit ceva sau au fost întâmpinate greutăți?

Întotdeauna este loc de mai bine, recunosc, ne-a ținut uneori în loc legislația învechită. E nevoie de o actualizare a tuturor actelor normative, folosind experiența din teren. Trebuie o comunicare mult mai bună între autoritățile locale și centrale pe acest subiect. Noi am ajuns să sesizăm inclusiv Președintele României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Riscul seismic este o problemă de siguranță națională pentru că trebuie să luăm în calcul tot fondul construit din România, locuințe, spitale și policlinici, poduri, drumuri, instituții publice. 

10. Cel mai probabil veți ajunge parlamentar, în Senatul României. Ați putea schimba ceva din această funcție?

Cu siguranță și asta voi face. În primul rând trebuie realizat un program național de expertizare a fondului construit. În acest moment, există doar un program de consolidări derulat prin Ministerul Dezvoltării care funcționează extrem de greu. Putem număra pe degete clădirile consolidate din puținele fonduri alocate anual. Însă, până să ajungem la consolidare, trebuie să știm unde sunt problemele. Există proprietari care nu doresc expertizarea tocmai pentru că nu vor ca imobilul să fie depistat cu risc seismic și să aibă nevoie de intervenție, dar există proprietari care nu-și permit financiar această expertiză. Așadar, cred că ar fi nevoie de o modificare legislativă prin care expertizarea tehnică să devină obligatorie pentru toate imobilele. Acum legea spune că trebuie expertizate doar imobilele care prezintă degradări sau avarieri. În plus, putem găsi fondurile necesare finanțării acestor expertize, acolo unde proprietarii nu-și permit. 

11. Cine nu-și permite expertizarea, e clar că nu va avea fonduri nici pentru consolidare. Aici se poate schimba ceva?

În acest moment, singura facilitate permisă de lege este rambursarea sumelor cheltuite de stat în rate timp de 25 de ani. Din experiența Capitalei, sunt puțini proprietari care-ți permit aceste costuri. În București, am reușit să modificăm pe plan local legislația și să finanțăm integral sau parțial aceste costuri pentru persoanele cu venituri reduse. Așadar, consider că este nevoie de o modificare a regimului finanțării la nivel national, dar și de o alocare bugetara semnificativă. Numai în anul 2020, Primăria Capitalei a alocat în jur de 100 de milioane de lei pentru consolidări și reparațiile fațadelor. În același timp, la nivel național au fost alocate doar 20 de milioane de lei, prin programul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Voi propune o modificare legislative prin care toate autoritățile locale, în limita bugetului, să poată permite scutirea de la plata lucrărilor de consolidare pentru persoanele cu venituri reduse. De asemenea, voi lua în calcul și situația proprietarilor de spații comerciale din aceste imobile, care trebuie ajutați măcar prin eșalonarea plăților. 

12. Există resurse financiare pentru toate aceste facilități?

Trebuie să existe pentru că este în joc viața oamenilor! Și mai trebuie făcut un lucru. Nu există suficiente locuințe de necesitate, unde oamenii pot fi relocați în timp ce locuințele lor sunt în consolidare. Nu se poate locui în acele apartamente cât este șantier. În București, ne-am lovit de acest aspect. Există blocuri cu sute de apartamente, proprietarii își doresc consolidarea, dar primăria nu avea unde să-i mute pe toți. E nevoie de construcția unor blocuri cu acest scop. Va fi nevoie de aceste locuințe de necesitate mereu pentru că fondul locativ îmbătrânește. Doar în acest moment, în București, există aproape 3.000 de proprietari care vor consolidarea locuințelor, iar primărie nu are o soluție pentru ei. Printr-un proiect de lege, pot fi construite blocuri cu acest scop clar, locuințe de necesitate. 

 

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare