Însă de unde ar putea veni bani foarte rapid? Ei bine, din recuperarea datoriilor provenite din activitatea de export și cooperare economică internațională derulate înainte de 31 decembrie 1989, întocmit în vara anului trecut de Ministerul Finanțelor Publice, scrie evz.ro.
Un raport al instituției dezvăluie adevăruri niciodată rostite răspicat de autoritatea post-decembristă: țara noastră are de recuperat 868, 8 milioane de dolari SUA și aproximativ un miliard și jumătate de ruble de la state din Africa, Asia și America Latină! Dar să vedem, mai bine, situația în cifre, înaintată de Ministerul Finanțelor Parlamentului României (în baza prevederilor Legii nr 29/2004, articolul patru). De remarcat că datoriile țărilor respective către statul român sunt împărțite atât în funcție de monedă, cât și în funcție de stadiul negocierilor vizând recuperarea lor.
Mai recuperăm banii de la SUA?
Astfel, din cele 868, 8 milioane de dolari SUA (mai precis 868.872.778,13 dolari) 627,5 milioane de dolari (72,2%) reprezintă „creanțe soluționate și reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului și care se află în diferite stadii de încasare (Irak, R.D. Congo, R.P.D. Coreeană, Guineea, Mozambic). În completare, 241,3 milioane USD (27,8%) reprezintă creanțe care nu au fost soluționate până în prezent (Sudan, Libia, Nigeria, R. Centrafricană, Somalia și Tanzania).
Vezi și Revoltător! Ce făceau mecanicii de la TAROM pentru a nu schimba cauciucurile aeronavelor
DIGI vine cu o veste bombă pentru bucureșteni: Ce schimbare de proporții a făcut operatorul
Dificultățile majore de ordin economic, financiar și valutar cu care se confruntă unele țări africane, ale căror debite către România însumează 183,2 milioane dolari SUA (75,92% din totalul creanțelor nereglementate în prezent),calificate ca eligibile pentru a primi asistență conform inițiativei HIPC (țări cu grad înalt de îndatorare, cele mai sărace din lume): Sudan, R. Centrafricană, Somalia, Tanzania;
Apartenența unor țări debitoare, care fac parte deja din programul HIPC, la categriile de „țări afectate de conflicte” și „țări post conflicte”, care urmează să primească sprijin financiar suplimentar din partea organismelor internaționale: R. Centrafricană, Somalia, Sudan. 2.
Refuzul categoric al autorităților cubaneze, țară care deține 100% din creanțele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA și pentru stabilirea unor modalități de rambursare a obligațiilor sale valutare.
Datoriile Cubei
Cazul Cubei, care datorează României un miliard și jumătate de ruble (1.437.905.280,98 ruble), pare imposibil de rezolvat. De altfel, de-a lungul timpului, în urma insistențelor statului român, Cuba a avut o poziție fermă, subliniind că guvernul micii republici americane nu promovează schimbul datoriei în investiții, această politică fiind aplicabilă nu numai pentru România, ci pentru orice altă țară creditoare. Mai mult, cubanezii au fluturat ideea potrivit căreia politica lor pentru datoriile către fostele țări membre CAER este de anulare 100%! Un alt argument al Cubei a vizat așa-zisa imposibilitate de stabilire a unei rate de conversie între rubla transferabilă și dolarul SUA, mai ales că rubla a încetat să mai existe după dispariția CAER.
