Analiștii ING Bank au publicat un raport în care estimează că România își poate menține ratingul de credit actual, cu condiția formării unui nou guvern stabil și continuării reformelor structurale. Raportul, datat 7 septembrie 2026, oferă o perspectivă mixtă asupra economiei românești, subliniind atât punctele forte, cât și vulnerabilitățile majore. Principalul mesaj este unul de precauție: fără o guvernare coerentă, riscul de downgrade rămâne semnificativ.
Condițiile pentru păstrarea ratingului
ING consideră că principalul factor care ar putea stabiliza perspectiva ratingului este continuitatea reformelor și reducerea deficitului bugetar. Agențiile de rating internaționale au plasat România sub supraveghere negativă, avertizând asupra pericolului acumulării datoriei publice. Pentru a evita o retrogradare, autoritățile trebuie să demonstreze angajament ferm față de disciplina fiscală. Reducerea cheltuielilor discretionare și creșterea eficienței colectării veniturilor sunt pași esențiali.
Stagflația, principalul risc
Economiștii ING confirmă diagnosticul de stagflație pentru România, caracterizată prin stagnare economică și inflație persistentă. Această situație creează o presiune duală asupra finanțelor publice: veniturile scad pe fondul încetinirii economice, în timp ce cheltuielile sociale cresc. Scenariul stagflaționist este deja reflectat în datele macroeconomice recente, cu un PIB în scădere și o inflație de două cifre în prima parte a anului. BNR a revizuit prognoza de inflație la 5,5-6,1% pentru finalul lui 2026.
Investițiile cu fonduri UE
Un element pozitiv evidențiat de raport îl reprezintă continuarea investițiilor finanțate din fonduri europene, chiar și după finalizarea Programului Național de Redresare și Reziliență. ING anticipează că fondurile structurale și de coeziune vor prelua ștafeta, deși la un ritm mai redus decât în perioada PNRR. Aceste investiții sunt cruciale pentru menținerea creșterii economice și pentru modernizarea infrastructurii. Absorbția eficientă a fondurilor UE rămâne, însă, o provocare majoră pentru administrația românească.
Datoria publică, sub lupă
Datoria publică a României a ajuns la aproximativ 63% din PIB, un nivel considerat periculos de agențiile de rating. ING avertizează că, în absența unor corecții fiscale semnificative, această cifră ar putea continua să crească. Costul serviciului datoriei a devenit o povară tot mai grea pentru buget, limitând spațiul de manevră al guvernului. Analiștii recomandă ca 2026 să fie anul în care se pune bazele unei consolidări fiscale durabile.
Recomandările ING
Raportul ING subliniază necesitatea unui nou guvern cu mandat clar de reformă. Fără stabilitate politică, programele de ajustare fiscală riscă să fie amânate sau diluate. Economiștii recomandă prioritate investițiilor productive în detrimentul cheltuielilor de consum, eficientizarea aparatului bugetar și combaterea evaziunii fiscale. România are resursele necesare pentru a depăși această perioadă dificilă, dar deciziile trebuie luate rapid și implementate cu consecvență.
Comparația cu alte țări din regiune
În raportul său, ING compară situația României cu cea a altor state din Europa Centrală și de Est. Cehia și Polonia au reușit să-și mențină ratingurile la niveluri stabile, datorită unor politici fiscale mai prudente. Ungaria, deși confruntată cu provocări similare, beneficiază de un sector industrial mai diversificat. România rămâne în urmă la capitolul reformelor structurale, ceea ce afectează încrederea investitorilor. Diferența de abordare fiscală dintre România și vecinii săi devine tot mai vizibilă.
Reacția pieței de capital
Raportul ING a fost primit cu calm de piețele financiare, care anticipau deja o perspectivă prudentă. Randamentele obligațiunilor românești au rămas stabile în ziua publicării, ceea ce sugerează că investitorii și-au prețuit deja riscul. Cu toate acestea, orice semnal de amânare a reformelor sau de instabilitate politică ar putea duce la o nouă creștere a costurilor de finanțare. Pieța valutară a reacționat ușor negativ, leul depreciindu-se marginal față de euro. Acest comportament indică faptul că încrederea investitorilor este fragilă și depinde de evoluțiile politice imediate.
Surse: Profit.ro, HotNews.ro, ZF.ro, ING Bank
