O ecografie cardiacă ar putea conține informații despre îmbătrânirea inimii pe care metodele obișnuite nu le rezumă într-o singură valoare. Cercetătorii de la Mayo Clinic au folosit inteligența artificială pentru a estima o asemenea vârstă și au comparat-o cu vârsta cronologică a participanților. Rezultatele indică o asociere cu mortalitatea pe termen lung, dar nu oferă încă un test validat pentru prezicerea riscului fiecărui pacient.
Cum a fost construită cercetarea
Analiza a inclus 568 de persoane cu vârste de cel puțin 50 de ani, care făcuseră ecografii cardiace în perioada 2002–2004. Cercetătorii au utilizat retrospectiv informații despre decesele înregistrate pe parcursul a 20 de ani. Așadar, au studiat date deja existente, nu au început acum urmărirea unui nou grup de voluntari.
Rezultatele au fost prezentate la o reuniune a Societății Europene de Cardiologie dedicată tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale. Contextul este cel al unei cercetări prezentate comunității medicale. Nu este anunțul introducerii unei investigații pe care oricine o poate solicita pentru un răspuns sigur despre viitorul propriei sănătăți.
Ce înseamnă vârsta estimată a inimii
Modelul informatic a analizat imaginile obținute prin ecocardiografie și a furnizat o estimare a vârstei cardiace. Cercetătorii au comparat apoi această valoare cu vârsta din documentele participanților. Diferența dintre cele două a fost indicatorul urmărit în raport cu evoluția medicală ulterioară.
O inimă descrisă astfel ca fiind mai bătrână nu primește o nouă dată de naștere. Expresia rezumă rezultatul unui model, construit pentru a recunoaște anumite caracteristici din imagini. Valoarea sa clinică depinde de cât de bine se repetă rezultatele și de informațiile suplimentare pe care le aduce față de evaluarea medicală existentă.
Cum se citesc procentele raportate
După ajustarea pentru vârstă și sex, fiecare diferență suplimentară de cinci ani a fost asociată cu un risc relativ de deces cu 61% mai mare din cauzele investigate. Când au fost incluși și alți factori, între care indicele de masă corporală și fracția de ejecție a ventriculului stâng, asocierea a fost de 46%.
Acestea sunt creșteri relative observate în analiza grupului, nu probabilități individuale de deces. Procentul de 46% nu spune că aproape jumătate dintre persoanele cu această diferență vor muri. Nici nu poate fi aplicat direct unui cititor fără informații despre riscul său inițial și fără validarea metodei în practica medicală.
De ce demența apare în aceeași analiză
Cercetătorii au analizat împreună decesele cardiovasculare și cele asociate demenței, din considerente metodologice. Această alegere trebuie păstrată în interpretarea rezultatului: asocierea privește categoria combinată. Nu demonstrează separat cât din diferență poate fi explicat prin bolile inimii și cât prin cauzele legate de demență.
Mai ales, studiul nu arată că o inimă cu vârsta estimată mai mare provoacă direct demență. O asociere statistică poate orienta cercetări viitoare, dar nu stabilește singură mecanismul bolii. Autorii consideră necesare analize separate ale celor două categorii, pentru a înțelege mai bine relația dintre sănătatea cardiacă și declinul asociat îmbătrânirii.
Ce ar putea aduce metoda în viitor
Jeffrey G. Malins, cercetătorul care a prezentat studiul, a explicat că asemenea semnale ar putea ajuta la identificarea persoanelor vulnerabile pe termen lung. O altă direcție ar fi urmărirea efectelor unor intervenții medicale sau ale schimbărilor stilului de viață asupra vârstei cardiace estimate.
Ambele sunt posibile utilizări, nu beneficii deja demonstrate pentru pacienți. Înainte de folosirea pe scară largă sunt necesare studii prospective, în care participanții să fie urmăriți de la început, precum și grupuri mai numeroase și independente. Contează dacă metoda rămâne utilă dincolo de persoanele ale căror date au fost analizate acum.
Ce poate reține un pacient
Studiile anterioare invocate de echipă urmăreau deja legături între vârsta cardiacă estimată și evoluția persoanelor cu boli cardiovasculare. Noua analiză a încercat să extindă întrebarea dincolo de pacienții diagnosticați cu asemenea afecțiuni. Tocmai această schimbare de populație face importantă verificarea rezultatelor înainte de a le generaliza.
Ecocardiografia și interpretarea ei medicală nu trebuie confundate cu această estimare experimentală. Rezultatul cercetării nu înlocuiește consultația și nu justifică o concluzie despre propria speranță de viață. Noutatea este identificarea unui posibil indicator suplimentar, care va trebui verificat riguros înainte să contribuie la decizii individuale de prevenție sau tratament.
Surse: Digi24.


















