La Praga au avut loc proteste împotriva planului guvernului ceh de a elimina taxa prin care gospodăriile finanțează radioul și televiziunea publică. Propunerea nu înseamnă desființarea celor două instituții, ci trecerea lor la finanțare din bugetul de stat. Tocmai această schimbare a provocat opoziție: criticii se tem că deciziile politice privind banii vor putea afecta independența editorială, în timp ce executivul respinge acuzația că urmărește controlul presei publice.
Ce ar urma să se schimbe
Inițiativa prevede eliminarea contribuțiilor obligatorii care însumează 205 coroane cehe pe lună pentru finanțarea serviciilor publice de radio și televiziune. Resursele ar urma să vină din bugetul statului. Diferența nu este doar locul în care apare cheltuiala: relația directă dintre instituții și plătitorii taxei ar fi înlocuită de un mecanism dependent de alocări bugetare. Aceasta este miza contestată de reprezentanții presei publice și de organizațiile care au criticat proiectul.
Reducerea de buget care însoțește propunerea
Schimbarea ar aduce și o diminuare de aproximativ 15% a bugetelor celor două instituții. Este o reducere prevăzută în proiect, nu o pierdere deja consumată doar pentru că au avut loc proteste. O relatare din 3 noiembrie arăta că, în termeni nominali, tăierea ar readuce bugetul televiziunii publice la nivelul din 2008, iar pe cel al radioului la nivelul din 2005. Aceste comparații descriu sumele nominale, nu puterea lor de cumpărare.
Reprezentanții instituțiilor consideră reducerile inacceptabile. Disputa are, astfel, două componente care nu trebuie confundate: cine stabilește finanțarea și cât de mare va fi aceasta. Chiar dacă guvernul și-ar menține promisiunea de a nu interveni în conținutul programelor, obiecțiile privind nivelul resurselor ar rămâne distincte. Invers, o discuție despre valoarea bugetului nu răspunde singură îngrijorării referitoare la garanțiile de independență editorială.
De ce sunt invocate presiunile politice
Criticii avertizează că trecerea la finanțarea de la buget poate face instituțiile mai vulnerabile în relația cu puterea politică. Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și organizația Reporteri fără Frontiere se numără printre vocile care au criticat propunerea. Avertismentul lor privește un risc al mecanismului propus. Nu echivalează cu dovada că o anumită emisiune ar fi fost deja cenzurată în urma unei legi care, în documentarea disponibilă, se află încă în dezbatere.
Ce spune premierul Andrej Babiš
Premierul Andrej Babiš a respins acuzațiile de ingerință și a dat asigurări că executivul nu va interveni în activitatea editorială a posturilor publice. El a prezentat reforma drept îndeplinirea promisiunii de a ușura povara financiară a populației. În declarațiile relatate la începutul lunii, Babiš a spus și că proiectul poate suferi modificări în etapele următoare. Poziția guvernului trebuie, așadar, prezentată alături de criticile protestatarilor, nu înlocuită printr-o presupusă intenție recunoscută de control politic.
Protestele au avut un precedent la începutul lunii
Manifestația din 15 noiembrie nu este primul episod al opoziției față de proiect. Pe 3 noiembrie, angajați ai televiziunii și radioului public au declanșat o grevă de o zi. La Praga au ieșit în stradă și susținători ai acestora, inclusiv studenți și artiști. Un marș a pornit de la sediul televiziunii spre Piața Wenceslas. Acest episod anterior oferă context protestelor ulterioare, fără a permite cumularea participanților în lipsa unei numărători comparabile.
Ce cer cei care contestă schimbarea
Reprezentanți ai angajaților au spus că modificarea finanțării nu este imposibilă în sine, dar ar trebui precedată de dezbateri aprofundate și însoțită de garanții legale împotriva ingerințelor. Această poziție este mai nuanțată decât refuzul oricărei reforme. În centrul ei se află modul în care poate fi păstrată autonomia serviciilor publice atunci când dispare contribuția directă plătită de gospodării și finanțarea ajunge să fie decisă prin buget.
Pentru a înțelege evoluția disputei, trebuie urmărite forma finală a proiectului, nivelul resurselor și garanțiile prevăzute în lege. Un prim vot ori o declarație a premierului nu încheie toate aceste chestiuni. Deocamdată, informațiile disponibile descriu o propunere contestată și proteste pentru apărarea independenței instituțiilor, nu o schimbare care ar fi fost aplicată definitiv sau abandonată de guvern.
Surse: Știrile TVR, Agerpres.


















