Sâmbătă, 29 ianuarie, Bugetul.ro l-a contactat pe ministrul Muncii, Marius Budăi, pentru a discuta despre pensiilor românilor și despre renegocierea PNRR-ului.
Marius Budăi ne-a explicat de ce vrea să renegocieze procentul de 9,4% din PIB pentru pensii, trecut în PNRR de fostul ministru USR al Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Totodată, i-a transmis președintelui PNL, Florin Cîțu, că-l vrea „partener” în aceste discuții, pentru că „vorbim despre binele cetățenilor români”. Ministrul Budăi a precizat, pentru Bugetul.ro, că are încredere că și Florin Cîțu va înțelege necesitatea discuției privitoare la PNRR, la fel cum a înțeles-o și premierul Nicolae Ciucă.
Șeful Ministerului Muncii a declarat, pentru Bugetul.ro, că asistăm la o situație de blocaj, din cauza acelui procent, de 9,4%, trecut în PNRR de USR.
Eugen Dinu: Domnule ministru, având în vedere declarațiile făcute de președintele PNL, Florin Cîțu, în ultima vreme, veți mai încerca să renegociați la Bruxelles acel plafon din PNRR, de 9,4% din PIB pentru pensii?
Marius Budăi: Cu siguranță! Este o decizie pe care noi, PSD, am luat-o. Am avut o discuție și cu premierul Nicolae Ciucă. Premierul a agreat-o. Sunt motive extrem de serioase pentru a avea această discuție cu Comisia Europeană.
R: Există vreun risc ca această Coaliție PSD-PNL să se rupă, în cazul în care liberalii nu vor fi de acord cu renegocierea PNRR-ului?
M.B.: Nu a fost niciodată o astfel de discuție. Eu am încredere că, după ce vom discuta în Coaliție toți, cu argumentele pe masă, vom ajunge la concluzia că trebuie să avem o discuție cu Comisia Europeană, să le explicăm mai multe aspecte. Nu am solicitat din senin acest lucru, avem argumente plauzibile.
R: Din câte am înțeles de la dumneavoastră, domnul premier Ciucă și-a dat acordul?
M.B.: Este un acord de principiu. Este o discuție neoficială, ca și multe alte discuții de lucru pe care le facem în interiorul Guvernului. I-am expus motivele, domnul premier a înțeles și mă bucur pentru asta. Am încrederea că până la urmă o să înțeleagă și președintele PNL, Florin Cîțu. Îl vreau partener în această discuție, pentru că vorbim despre binele cetățenilor români.
R: Va exista o nouă Lege a pensiilor, în urma PNRR-ului, sau se vor face modificări la Legea nr. 127/2019 – Legea PSD a pensiilor?
M.B.: De mai multe ori, și președintele Ciolacu, și eu, și Lia Olguța Vasilescu am spus că nu este neapărat Legea PSD. Este o lege, într-adevăr, promovată de PSD, susținută de majoritatea PSD de atunci în Parlamentul României, promulgată de președintele României, dar trebuie să fie cunoscut faptul că este o lege lucrată împreună cu specialiștii din Casa Națională de Pensii Publice. Fiecare casă teritorială de pensii din fiecare județ al țării a avut, cel puțin, câte un reprezentant în acea Comisie de lucru a acestei legi. Au fost aleși cei mai buni oameni ai sistemului de pensii și, împreună cu ei, am lucrat la această lege. De aceea, și în programul de guvernare, am scris foarte clar că noi ne dorim modernizarea acestei legi, nicidecum o altă lege.
R: Practic, intenționați să majorați pensiile cu 40%, așa cum, de altfel, ați și promis? Dacă da, când estimați că s-ar putea face această majorare?
M.B.: Intenționăm să întreprindem orice efort pentru a face viața românilor cât mai bună. Acel 40% era prins în Lege. La un moment dat, știți că pensiile s-au mărit cu 14%. Noi acum am acordat pentru pensia minimă 25%, vorbim de o majorare de la 800 de lei la 1.000 de lei. Și, totodată, am majorat valoarea punctului de pensie, de la 1.442 de lei la 1.586 de lei. Nu ne vom opri aici, pentru că în România, încă, nivelul pensiilor este foarte mic, comparativ cu media UE.
Suntem extrem de determinați să implementăm PNRR-ul. Facem eforturi în acest sens. La sfârșit de an (n.r. – 2021), am avut jaloane de îndeplinit, pe care le-am îndeplinit cu succes. De asemenea, și pentru anul 2022 avem jaloane de îndeplinit și o să le îndeplinim. Avem și această consultanță asumată prin PNRR. Avem discuții cu Banca Mondială în acest sens. Urmează să avem discuții și cu Comisia Europeană și vom alege în Coaliție varianta cea mai bună.
R: Această majorare depinde de PNRR?
M.B.: Depinde și de PNRR, și de procedura de deficit excesiv, depinde și de evoluția economică a României, dar suntem determinați să continuăm pe acest drum al îmbunătățirii vieții părinților și bunicilor noștri.
R: La început de mandat ați declarat că nu va crește vârsta de pensionare cât timp veți fi la conducerea Ministerului Muncii. S-a schimbat ceva între timp?
M.B.: Nu s-a schimbat nimic. Aș vrea să vă prezint și argumentele prin care să-mi susțin această afirmație. Eu cred că în România trebuie să ne preocupăm mai întâi, înainte de a crește vârsta de pensionare, de a crește speranța de viață a cetățenilor români, de a crește speranța de viață sănătoasă a cetățenilor români.
Nu poate fi vorba de o creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani. Vă spun și de ce: în România speranța de viață, pentru un bărbat, este de 70 de ani și șase luni. Este imposibil să pui pe cineva să contribuie într-un sistem 50 de ani și să-i dai pensie șase luni. Nu se poate așa ceva. Speranța de viață sănătoasă este și mai mică: de 59-60 de ani. Deja cetățenii români lucrează 5 ani în plus față de speranța de viață sănătoasă. Deci, nu poți să pui carul înaintea boilor. Noi trebuie să ne ocupăm de viața cetățenilor români, de a le crește speranța de viață sănătoasă.
R: Nu va fi majorată nici vârsta de pensionare pentru angajații din Poliție, Armată și Servicii?
M.B.: Este o discuție care se va purta în cadrul Guvernului. Un Memorandum aprobat în decembrie, în Guvern, privește reforma în toate sistemele de pensii, iar toți miniștrii de resort au fost cooptați în acest Comitet și pe măsură ce vom înainta cu lucrul în acest Comitet și vom avea soluții, cu siguranță, le vom comunica public.
Cred că este un lucru normal ca fiecare să se pronunțe acolo unde se pricepe și fiecare să răspundă de domeniul pe care îl păstorește la un moment dat.
„Acel procent de 9,4% a fost pus în PNRR într-un mod neprofesionist”
Aș vrea să înțelegem un pic și ce presupune intenția de renegociere a PNRR. Vreau să spun lucrurile exact așa cum sunt! Nu ne dorim să punem în pericol implementarea acestui program. Însă sunt elemente care ne duc la această discuție privind PNRR-ul. Acel procent de 9,4% a fost pus în PNRR într-un mod neprofesionist. În România, noțiunea de pensie specială nu există. Sunt indemnizații și pensii de serviciu stabilite și plătite în baza unor legi speciale și sunt pensii militare de stat. Procentul de plată, anul acesta, pentru pensiile din sistemul public, pe contributivitate, este de 8%. Gândiți-vă că tot prin PNRR este asumată rezolvarea inechităților din sistemul public de pensii.
Rezolvarea acestor inechități nu se poate face decât în doi pași: anume o lege – noi avem Legea. Discutăm cu Banca Mondială, în cadrul acelui acord pe asistență, pe tehnică, pe baza legii. Dacă e să o îmbunătățim, o îmbunătățim, sigur. Avem legea, dar următorul pas este impactul bugetar. Să spui că în interiorul unui procent de 9,4% intră toate pensiile, inclusiv cele stabilite și plătite în baza unor legi speciale, inclusiv cele din Apărare și Ordine Publică și să spui că mai rezolvi și inechitățile – nu este profesionist. De ce? Pentru că nu se poate așa ceva.
Pe de altă parte, Comisia Europeană ne cere, de asemenea, să reducem gradul de sărăcie și excluziune socială, iar acest lucru se poate face doar prin mărirea alocațiilor, salariilor și pensiilor. În România sunt familii cu mai mulți copii, care câștigă foarte puțin. Mai sunt familii monoparentale, unde un singur părinte se îngrijește de copii. Cu un venit mic la doi, trei copii, gândiți-vă ce situație este acolo.
Așadar, pe de-o parte, ca să reduc nivelul de sărăcie, trebuie să cresc pensiile, pentru că ne referim la acel procent. Iar, pe de altă parte, un partid (n.r. – USR) a scris în PNRR, fără să-i fie solicitat de nimeni, fără să fie o adresă din partea profesioniștilor și aici mă refer la Ministerul Muncii, că pensiile din sistemul public de stat și cele așa-zise speciale să nu depășească 9,4% din PIB. Din punctul PSD de vedere, asistăm la o situație de blocaj, pentru că ni se solicită să dăm mai mult, să reducem gradul de sărăcie, dar și să ne coste mai puțin. Nu este plauzibilă o astfel de situație.
R: Deci, acolo e problema, că au fost prinse și pensiile de serviciu în acel 9,4%?
M.B. Au fost prinse acolo, sigur că da și noi nu mai avem astfel spațiu pentru a rezolva inechitățile din sistem. Și nu numai pentru a rezolva inechitățile din sistem. Repet, la noi pensia minimă în România este de 200 de euro – 1.000 de lei. Și cu asta cred că am spus foarte multe.
R: V-ați gândit și la un anumit procent la care să urcați acest prag trecut în PNRR?
M.B.: Acesta este un lucru extrem de serios și se poate face doar după ce vom avea discuțiile în Coaliție, după ce vom avea discuțiile cu Banca Mondială și Comisia Europeană. Vom comunica public când îl vom stabili. Sigur, ne dorim ca acesta să fie cât mai sus. Este un lucru foarte serios și nu vreau să le dau părinților noștri speranțe și apoi să nu pot îndeplini ceea ce am spus.
