România trece printr-o perioadă de transformare economică complexă. Deși numărul total de firme și PFA-uri înființate a scăzut la nivel național în 2026, există județe care au înregistrat creșteri surprinzătoare. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, aceste zone devin poli de atracție pentru antreprenori, deși contextul general este de stagnare. Fenomenul merită analizat, deoarece arată unde se mută spiritul de afaceri din România.
Județele cu cele mai mari creșteri
În ciuda trendului național descendent, câteva județe au reușit să atragă un număr mai mare de investitori. Clujul rămâne lider absolut, datorită ecosistemului tehnologic și prezenței marilor companii de IT. Timișoara și Iașul continuă să crească, beneficiind de universitățile tehnice și de infrastructura de transport. Surprinzător, și județe precum Brașovul, Sibiu sau Constanța au înregistrat salturi importante, depășindu-și propriile medii istorice.
Specialiștii explică aceste creșteri prin dezvoltarea infrastructurii locale și prin programele de sprijin ale autorităților județene. Un alt factor este migrația internă: antreprenorii din zonele defavorizate se mută acolo unde găsesc forță de muncă calificată și acces la piață. Clujul, de exemplu, a devenit un magnet pentru tinerii din toată țara, ceea ce a dus la o cerere explozivă de servicii și produse.
Județele cu scăderi accentuate
Pe de altă parte, multe județe din sudul și estul țării au înregistrat scăderi severe. Vasluiul, Botoșani, Teleormanul și Mehedințiul se află în topul județelor cu cele mai puține firme nou-înființate. Acest fenomen este corelat cu exodul populației tinere, cu lipsa infrastructurii și cu corupția locală. Antreprenorii din aceste zone spun că birocrația și accesul dificil la finanțare sunt principalele bariere.
În plus, numărul firmelor dizolvate a crescut cu peste 38% la începutul lui 2026, ajungând la peste 11.000 de dizolvări în doar două luni. Acest lucru arată că mediul de afaceri este din ce în ce mai dur. Companiile mici nu fac față presiunii fiscale, concurenței din importuri și inflației. Județele cu economii slabe sunt primele care simt această criză.
Migrarea antreprenorilor spre străinătate
Un fenomen tot mai vizibil este migrarea antreprenorilor români către țări vecine. Cehia și Slovacia au înregistrat un număr record de firme înființate de cetățeni români. Principalul motiv este lipsa forței de muncă din România. Antreprenorii găsesc acolo angajați mai ușor, salariile sunt competitive, iar birocrația este mai redusă. Acest exod de capital uman și antreprenorial slăbește și mai mult zonele defavorizate din țară.
Analiștii spun că România riscă să devină o piață de desfacere pentru produsele fabricate în Cehia și Slovacia, în loc să fie un hub de producție. Această tendință este îngrijorătoare, deoarece creează un cerc vicios: cu cât pleacă mai mulți antreprenori, cu atât scad locurile de muncă, iar populația continuă să emigreze.
Domeniile care cresc
Deși numărul total de firme nou-înființate a scăzut, anumite sectoare prosperă. IT-ul, energia regenerabilă, logistica și agricultura ecologică sunt domeniile cu cea mai mare dinamică. Județele care au reușit să atragă astfel de investiții sunt cele care vor câștiga în lungul termen. Spre exemplu, Constanța a beneficiat de investiții masive în energie eoliană, iar Brașovul a devenit un centru pentru producția de componente auto electrice.
Autoritățile locale au un rol crucial. Cele care au redus birocrația, care au oferit terenuri și facilități fiscale au reușit să atragă investitori. Modelul Clujului, deși greu de replicat, arată că viziunea și coerența politicilor locale contează. Fără o strategie clară, județele riscă să rămână în urmă.
Perspective
Harta antreprenoriatului românesc se rescrie în 2026. Creșterea nu mai este uniformă, ci concentrată în câteva poli de dezvoltare. Județele rămase în urmă trebuie să facă eforturi serioase pentru a nu deveni teritorii depopulate și sarace. Investiția în educație, infrastructură și digitalizare este singura cale de a opri exodul. Antreprenorii români au demonstrat că vor să facă afaceri, dar au nevoie de un mediu care să-i sprijine, nu să-i împiedice.
