Kremlinul a transmis vineri, 6 noiembrie, că nu cunoaște propunerile despre care Donald Trump a vorbit după întâlnirea cu emisarul rus Kirill Dmitriev. Președintele american a anunțat perspectiva unei înțelegeri care ar depăși cadrul războiului din Ucraina și ar putea privi întregul continent european.
Reacția Moscovei contrastează cu tonul optimist al liderului de la Casa Albă, fără să constituie însă anunțul respingerii unui document prezentat public. Trump nu a oferit detalii concrete despre conținutul înțelegerii, iar președinția rusă spune că nu are încă informațiile privind propunerile evocate.
Întâlnirea de la Washington și mesajul lui Trump
Donald Trump s-a întâlnit joi, la Washington, cu Kirill Dmitriev, emisarul lui Vladimir Putin. După această întrevedere, președintele Statelor Unite a vorbit despre un acord de amploare, insistând că efectele sale nu s-ar limita la Ucraina, ci ar putea avea o dimensiune europeană.
În declarațiile relatate vineri, liderul american a descris viitoarea înțelegere în termeni favorabili și a afirmat că aceasta ar urma să mulțumească toate părțile. Nu a explicat însă ce prevederi ar conține, care ar fi obligațiile participanților sau asupra căror puncte s-ar fi ajuns deja la consens.
Discuția cu reprezentantul rus a precedat astfel două mesaje publice diferite: Washingtonul a pus accentul pe amploarea rezultatului urmărit, în timp ce Moscova a invocat necunoașterea propunerilor. Declarațiile nu oferă, în această etapă, textul unui acord comun și nici confirmarea unei înțelegeri finalizate între cele două capitale.
Peskov spune că ideile europene nu au ajuns la Moscova
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat și consultările desfășurate la Bruxelles între Statele Unite și unele țări europene. La conferința sa de presă zilnică, acesta a spus că Rusia nu a primit ideile europenilor și, în consecință, nu le cunoaște.
Peskov a recunoscut totodată că viitorul sistem de securitate al continentului nu poate fi discutat, la un moment dat, fără participarea europenilor. Poziția exprimată de reprezentantul președinției ruse include, așadar, necesitatea unor discuții cu aceștia, chiar dacă Moscova critică modul în care sunt reprezentați.
Oficialul rus a susținut că europenii nu sunt încă în măsură să decidă cine poate vorbi în numele lor. Această afirmație îi aparține lui Peskov și însoțește observațiile sale despre participarea europeană la negocieri, nu o decizie anunțată de statele membre ale Uniunii Europene.
Garanțiile de securitate, pe agenda discuțiilor de la Abu Dhabi
În paralel cu reacția Kremlinului, Vladimir Putin își exprimase disponibilitatea de a discuta garanții de securitate pentru ambele părți. Tema este legată de negocierile tripartite Rusia–Ucraina–SUA, despre care relatarea precizează că sunt programate pentru marțea următoare, la Abu Dhabi.
Jared Kushner, ginerele și emisarul președintelui american, a explicat că Statele Unite și mai multe țări europene au discutat la Bruxelles despre o arhitectură de securitate mai amplă. Potrivit acestuia, obiectivul consultărilor este crearea unor condiții care să permită o pace durabilă.
În prezentarea argumentelor americane, Kushner a invocat peste trei decenii de neîncredere între Washington și Moscova, după destrămarea Uniunii Sovietice. El a amintit și consecințele devastatoare ale războiului din Ucraina, situând actualele consultări în contextul unei relații îndelung marcate de tensiuni.
Ce opțiuni examinează administrația americană
Emisarul american a indicat drept obiective abordarea preocupărilor de securitate ale tuturor părților, reducerea riscului unui nou conflict și crearea unui mediu mai stabil și previzibil. Washingtonul examinează în acest scop instrumente care privesc atât activitatea militară, cât și comunicarea dintre state.
Printre variantele descrise se numără o transparență militară sporită, măsuri reciproce pentru limitarea riscurilor de escaladare și un sistem de comunicare fiabil în situații de criză. Acestea au fost prezentate drept opțiuni explorate de partea americană, nu drept prevederi deja acceptate de toți participanții.
Transparență militară sporită
Limitarea reciprocă a riscurilor
Comunicare în situații de criză
Kushner a precizat că orice acord trebuie să respecte suveranitatea, integritatea teritorială și libertatea de decizie a fiecărei țări. El a inclus explicit dreptul statelor de a-și alege alianțele și a respins posibilitatea ca o țară să blocheze alegerile suverane ale alteia.
Rolul NATO și consultările ulterioare cu europenii
În aceeași prezentare, Jared Kushner a afirmat că NATO va rămâne elementul central al apărării colective europene. Poziția este exprimată în contextul în care Moscova acuză extinderea alianței către est pentru conflictul din Ucraina, acuzație care reprezintă argumentația părții ruse.
Washingtonul intenționează să discute cu liderii europeni rezultatele negocierilor de la Abu Dhabi. Kushner a legat eventuala participare ulterioară a europenilor într-un format multilateral de progresele care s-ar putea înregistra în discuțiile anunțate, fără să prezinte această extindere a negocierilor drept o etapă deja convenită.
Contextul include revendicările transmise de Rusia Occidentului în decembrie 2021, înaintea invaziei: retragerea trupelor NATO din Europa de Est și garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la alianță. Statele occidentale au respins aceste cereri, iar Vladimir Putin a ordonat invazia din 24 februarie 2022.
Surse: Antena 3 CNN.
