Maia Sandu readuce în discuție unirea Republicii Moldova cu România, invocând securitatea și libertatea cetățenilor. Președinta de la Chișinău spune că apropierea amenințării ruse obligă un stat să caute soluții inclusiv neobișnuite. Tot ea precizează însă că proiectul unirii nu beneficiază, în prezent, de suficient sprijin popular.
Direcția urmărită de autoritățile moldovene rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Distincția este centrală în explicațiile oferite de șefa statului: preferința sa pentru un eventual vot la referendum și obiectivul politic susținut acum de majoritatea cetățenilor nu se suprapun automat.
De ce a revenit tema unirii
Într-un interviu acordat presei ungare, lidera moldoveană a fost întrebată despre afirmația făcută anterior, potrivit căreia ar vota pentru unirea cu România dacă s-ar organiza un referendum. Răspunsul său a pornit de la situația de securitate și de la nevoia de a proteja libertatea țării.
„Vreau ca țara mea să fie în siguranță și să fie liberă”, a declarat președinta. Ea le-a cerut interlocutorilor să își imagineze apropierea Rusiei de propriile granițe și a explicat că o asemenea amenințare impune căutarea unor variante care, în alte împrejurări, ar putea părea neobișnuite.
Argumentul adus de Sandu este, astfel, unul legat de protecția cetățenilor și de alegerea unui cadru democratic. Interviul nu anunță convocarea unui referendum pentru unire. Afirmația despre votul său se referă la o consultare ipotetică, iar condiția sprijinului popular este menționată explicit.
Ce spune despre susținerea cetățenilor
Președinta a recunoscut că, în acest moment, nu există suficientă susținere pentru soluția unirii. În schimb, spune că majoritatea populației sprijină integrarea în Uniunea Europeană. Acesta este motivul invocat pentru determinarea cu care administrația de la Chișinău urmărește parcursul european.
Poziția sa separă o opțiune personală de decizia care ar trebui să se bazeze pe voința societății. În explicațiile oferite, preferința pentru România nu înlocuiește evaluarea sprijinului public. Prioritatea politică anunțată este cea pentru care șefa statului afirmă că există deja o majoritate.
Libertatea cetățenilor și problema suveranității
Întrebată dacă Republica Moldova ar mai fi liberă ca parte a României, Sandu a tratat distinct libertatea oamenilor și suveranitatea statului. Ea a spus că suveranitatea reprezintă o altă discuție, în timp ce România este o țară democratică, ai cărei cetățeni sunt liberi.
Comparația făcută de președintă a fost cu Rusia. În formularea sa, cetățenii români beneficiază de libertăți care nu pot fi atribuite în același fel sistemului rus. Aceasta este explicația politică oferită pentru orientarea sa, nu prezentarea unui plan instituțional de reunificare.
O poziție exprimată și la începutul anului
Tema apăruse și într-un interviu relatat în ianuarie 2026. Atunci, lidera de la Chișinău afirmase că ar vota în favoarea reunificării dacă ar exista un referendum. Și în acel context precizase că unirea nu are o majoritate și că integrarea europeană este varianta realistă pentru protejarea suveranității.
Datele de opinie citate în acea relatare arătau diferența dintre cele 2 proiecte. Un sondaj iData realizat în august 2025 indica 31% în favoarea unirii și 61,5% împotrivă. Pentru aderarea la UE, susținerea era de 57,1%, iar opoziția de 36,2%. Sunt rezultate istorice, nu o măsurare din noiembrie 2026.
În România, un sondaj Avangarde din septembrie, prezentat în aceeași relatare de la începutul anului, indica 47% răspunsuri favorabile unirii la un moment dat. Alte 46% respingeau ideea, iar 7% nu aveau o opinie clară. Cele 2 cercetări priveau populații diferite și întrebări politice distincte.
Același sondaj iData din august 2025 aborda și aderarea Republicii Moldova la NATO. Aproape 60% dintre respondenți se declarau împotrivă, în timp ce 30,8% erau favorabili. Datele ilustrează faptul că opțiunile privind securitatea, integrarea europeană și unirea aveau niveluri diferite de susținere.
Integrarea europeană rămâne obiectivul imediat
Mesajul actual păstrează această diferență între aspirație și susținerea publică. Pentru Chișinău, obiectivul anunțat continuă să fie integrarea în Uniunea Europeană. Discuția despre relația cu România revine în explicațiile președintei prin prisma siguranței, a libertăților democratice și a alegerilor pe care le pot face cetățenii.
Reperele declarației sunt:
Unirea este evocată în contextul unui referendum ipotetic.
Sandu spune că sprijinul popular actual este insuficient.
Aderarea la UE rămâne direcția urmărită de autorități.
Libertatea cetățenilor și suveranitatea sunt tratate separat.
