România are o problemă de credibilitate în negocierile cu Comisia Europeană, avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu. Oficialul pune situația pe seama angajamentelor asumate și nerespectate în trecut. În paralel, el susține că evaluarea incompletă a unor facturi pentru investiții poate ascunde o situație bugetară mai dificilă decât cea cunoscută.
Promisiunile nerespectate apasă asupra discuțiilor
Ministrul a vorbit miercuri seara despre întâlnirile recente de la Bruxelles. Tema principală a fost Planul Național de Redresare și Reziliență, dar discuțiile au atins și situația financiară a României. În relatarea sa, interlocutorii europeni s-au arătat disponibili pentru negocieri.
Obstacolul indicat de oficial privește încrederea în ceea ce promit autoritățile române. Acesta a explicat că, de mai multe ori, Bucureștiul a anunțat că anumite lucruri se vor întâmpla, însă angajamentele respective nu au fost urmate de rezultatele așteptate.
Evaluarea privind lipsa de încredere îi aparține șefului MIPE. El descrie dificultatea în care se află partea română la masa negocierilor, fără să anunțe încheierea dialogului. Dimpotrivă, disponibilitatea pentru discuții rămâne parte a tabloului prezentat după întâlnirile cu reprezentanții Comisiei.
O țintă de deficit mai mare ar necesita negociere
Întrebat despre posibilitatea obținerii unei ținte mai ridicate pentru 2027, Ghigiu a admis că poate exista o anumită flexibilitate. A însoțit însă această apreciere de un avertisment: situația finanțelor publice ar putea fi mai complicată decât arată datele cunoscute în acest moment.
Oficialul consideră că reprezentanții europeni înțeleg limitele continuării austerității ca singură soluție. În același timp, spune că România trebuie să își respecte angajamentele privind echilibrul fiscal. În această abordare, negocierea unei marje suplimentare și continuarea ajustării bugetare sunt discutate împreună.
Ministrul se declară sceptic în privința unei flexibilități foarte mari. Afirmația sa este o apreciere asupra negocierilor posibile, nu anunțul unei noi ținte acceptate. Parametrii bugetului viitor rămân legați de dimensiunea obligațiilor financiare și de credibilitatea proiecției prezentate partenerilor europeni.
Facturile din investiții complică evaluarea situației
Printre problemele semnalate se numără facturile aferente Programului Anghel Saligny și proiectelor derulate prin Compania Națională de Investiții. Potrivit explicațiilor ministrului, unele obligații financiare nu au fost încă evaluate complet, ceea ce împiedică o imagine clară asupra deficitului.
Șeful MIPE avertizează că, după efectuarea tuturor calculelor, autoritățile s-ar putea afla deja peste nivelul asumat. El formulează această situație ca posibilitate și nu oferă, în intervenția prezentată, o valoare definitivă a depășirii sau un nou bilanț oficial al finanțelor publice.
Finanțele pornesc de la un deficit de 5% în 2027
Separat, Alexandru Nazare a prezentat obiectivul construirii bugetului pentru 2027 pe un deficit de 5% din PIB. Ministrul Finanțelor consideră ținta ambițioasă, dar realizabilă, și estimează că atingerea ei presupune o ajustare de 4–5 miliarde de euro.
Potrivit explicațiilor sale, corecția poate proveni din reducerea cheltuielilor sau din creșterea veniturilor. Oficialul insistă asupra unei proiecții credibile și asupra organizării stricte a etapelor următoare. O execuție bugetară solidă ar putea susține îmbunătățirea perspectivei calificativului financiar al țării.
Nazare a vorbit despre posibilitatea trecerii perspectivei de la negativă la stabilă și, ulterior, către una pozitivă. Acesta este un obiectiv legat de evoluția finanțelor publice, nu o modificare deja anunțată de agențiile de evaluare. Menținerea direcției de stabilizare este condiția invocată de ministru.
Guvernul invocă lecțiile crizei financiare
Pentru a explica importanța disciplinei bugetare, șeful Finanțelor a amintit perioada 2009–2010. România a apelat atunci la un împrumut de 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, în contextul crizei financiare globale.
Oficialul a evocat discuțiile în care instituțiile internaționale stabileau ce măsuri putea lua statul și ce obligații trebuia să respecte. El spune că nu își dorește repetarea acelei situații și leagă păstrarea calificativului de investiții de protejarea economiilor, investițiilor și locurilor de muncă.
Printre pașii următori indicați de Nazare se numără rectificările bugetare și pregătirea emisiunilor de obligațiuni externe. Avertismentul șefului MIPE adaugă acestei agende problema încrederii: negocierile continuă, dar partea română trebuie să susțină angajamentele printr-o situație financiară clară și prin rezultate.
MIPE semnalează o problemă de credibilitate în negocieri.
Facturile unor programe de investiții necesită evaluare completă.
Finanțele urmăresc o țintă de deficit de 5% pentru 2027.
