Laura Codruța Kovesi, primul procuror-șef al Parchetului European, își încheie mandatul de șapte ani la 31 octombrie 2026. Perioada petrecută la conducerea EPPO a marcat o etapă importantă în istoria justiției europene, iar bilanțul activității sale stârnește dezbateri aprinse atât la Bruxelles, cât și în România. De la 1 noiembrie, conducerea instituției va fi preluată de germanul Andrés Ritter, actualul adjunct al lui Kovesi.
Parchetul European a fost operațional efectiv din 1 iunie 2021, după aproape doi ani dedicați construirii structurii instituționale. În acest interval, EPPO a investigat mii de cazuri de fraudă și corupție care afectează fondurile Uniunii Europene. România se află printre statele cu cele mai multe dosare deschise, iar activitatea lui Kovesi a fost urmărită cu mare interes de către opinia publică și de către mediul politic autohton.
Bilanțul anchetelor desfășurate
Numărul anchetelor coordonate de EPPO a crescut de aproape șapte ori de la începerea activității operative. Instituția a instrumentat dosare care vizează fraude cu fonduri europene, achiziții publice trucate, conflicte de interese și spălare de bani. Doar în România, procurorii europeni au deschis sute de investigații, multe dintre ele vizând proiecte de infrastructură sau programe de dezvoltare regională finanțate din bani comunitari.
Kovesi a reușit să construiască o structură funcțională pornind de la zero, ceea ce reprezintă un merit incontestabil. Ea a adus la EPPO experiența acumulată la conducerea Direcției Naționale Anticorupție din România, unde a coordonat unele dintre cele mai mediatizate dosare din istoria postdecembristă. Transferul acestei expertize la nivel european a fost considerat de susținătorii săi un pas firesc în carieră.
Critici și probleme nerezolvate
Deși bilanțul numeric este impresionant, rapoartele instituționale indică și o serie de probleme structurale. Unii experți juridici consideră că EPPO a fost subfinanțat și supraîncărcat, ceea ce a dus la întârzieri în soluționarea dosarelor. Alte critici vizează modul de colaborare dintre procurorii europeni și autoritățile naționale, care nu a funcționat mereu fără fricțiuni. În unele state membre, inclusiv în România, există tensiuni legate de competența EPPO față de parchetele naționale.
Kovesi a fost criticată și pentru modul în care a gestionat anumite anchete sensibile. Opozanții politici din România au acuzat-o, de-a lungul timpului, de motive politice în selecția dosarelor, acuzații pe care ea le-a respins constant. La nivel european, unele guverne au exprimat rezerve față de extinderea competențelor EPPO, temându-se de o suprapunere cu sistemele judiciare naționale.
Succesorul desemnat și provocările viitoare
Andrés Ritter, procuror german cu experiență în combaterea fraudelor financiare, va prelua conducerea EPPO de la 1 noiembrie. El a fost adjunctul lui Kovesi și este considerat un continuator al politicii instituționale, deși stilul său de conducere ar putea aduce modificări de abordare. Ritter va trebui să gestioneze extinderea competențelor EPPO, pe măsură ce tot mai multe state membre aderă la mecanismul de cooperare consolidată.
Provocarea majoră pentru noul procuror-șef va fi consolidarea credibilității instituției. EPPO are nevoie de rezultate definitive în dosarele importante, nu doar de numere privind anchetele deschise. Condamnările în primă instanță și recuperarea prejudiciilor sunt indicatorii care vor conta cu adevărat în evaluarea eficienței instituției.
Impactul asupra României
Pentru România, plecarea lui Kovesi de la EPPO are o încărcătură simbolică semnificativă. Ea a fost una dintre cele mai vizibile figuri românești la nivel european, iar activitatea sa a menținut subiectul corupției pe agenda publică. Unii analiști politici cred că absența sa de la conducerea EPPO ar putea reduce presiunea asupra clasului politic românesc, deși această teorie este contestată de magistrați.
Rămâne de văzut cum vor evolua anchetele deschise în România după schimbarea conducerii. Procurorii români delegați la EPPO vor continua să lucreze sub noua conducere, iar dosarele aflate în desfășurare nu ar trebui să fie afectate. Totuși, stilul de management al lui Ritter ar putea influența prioritizarea cazurilor și resursele alocate investigațiilor din țara noastră.
Concluzii provizorii
Mandatul Laurei Codruța Kovesi la EPPO poate fi considerat un succes relativ. Ea a construit o instituție funcțională din nimic, a crescut exponențial numărul anchetelor și a adus subiectul fraudei cu fonduri europene în prim-plan. În același timp, problemele structurale rămân, iar eficiența reală a instituției va fi demonstrată abia în anii următori, prin soluționarea definitivă a dosarelor. Pleacă Kovesi, dar lupta anticorupției la nivel european continuă.
31 octombrie 2026, data finalului de mandat
șapte ani, durata mandatului la EPPO
Andrés Ritter, succesorul desemnat
1 iunie 2021, începerea activității operative
România, printre statele cu cele mai multe dosare EPPO
Surse: EVZ.ro, Știrile ProTV, România TV, ȘtiriPeSurse.
